Și s-a rezolvat ceva?

De șapte ani are loc, în fiecare toamnă, evenimentul «Let’s do it, România». De șapte ani, sute de mii de oameni ies să adune gunoaiele aruncate de alții și mă întreb când se vor plicitisi acești oameni să facă muncă de Sisif pentru că este evident că nu se schimbă nimic în mentalitatea românilor. N-am auzit ca, după vreo acțiune de acest gen, în locurile care au fost curățate să nu se mai găsească gunoaie. Dimpotrivă, românul aruncă pentru că știe că o să vină „fraierii” să adune după el. Deși tot el urlă și protestează că de ce nu e România ca „afară”. Pentru că „afară” se dau amenzi și acestea nu sunt chiar așa mici.

Ingrid

Most wanted!

O săptămână a fost cel mai căutat general. Un general care are o funcție pe care însă a uitat-o. Un general care conduce o instituție importantă pentru Bacău și întreg județul. Un general de care aveam nevoie pentru a semna delegații, detașări. Un general care nu a participat, din câte știu eu, să-mi fie cu iertare dacă greșesc, la nicio festivitate de deschidere de an școlar. Un general pierdut. O săptămână nu s-a știut nimic de el. Au fost probleme în anumite școli, care trebuiau rezolvate urgent dar nu se putea făra avizul dumnealui, nu veniseră toate manualele pentru elevi, iar răspunsul trebuia să fie tot la dumnealui, Inspectoratul Școlar încerca să salveze cumva situația, dar tot el, generalul, trebuia să dea socoteală. A sunat chiar un secretar de stat din Ministerul Educației pentru a întreba ce se întâmplă, dar răspunsurile au fost evazive. Oare va da explicații cuiva, generalul nostru? E o întrebare pe care ne-o punem cu toții. Toți cei care lucrăm în sistemul de învățământ.

I. D

Cel care salvează cărțile

M-am dus să duc gunoiul menajer și… am dat peste acest tataie. Și-a întors privirea și mi-a spus: „E păcat de ele! Le salvez, domnișoară!” Am zâmbit și, instinctual, i-am mulțumit deși dacă l-aș fi văzut pe cel care le aruncase i-aș fi spus vreo două, trei. „Niciodată sa nu-ți pierzi speranța”… E scris acolo, într-una dintre paginile unei cărți anume, din fața unui tomberon…

Ioana

O soluție practică

Pentru că am văzut multe, foarte multe coșuri de gunoi prin oraș pe această structură (cu grilaj de lemn și schelet de fier în interior), dar care nu au atașate măcar o pungă de menaj, pentru ca atunci când aruncăm o hârtie sau vreun bidon din plastic în ele să nu se ducă direct pe jos, propun această soluție: o găleată de tablă, care poate fi și ușor manevrată. E simplu, practic și estetic. Poza e făcută într-un oraș din România, nu contează care. Ideea e interesantă, nu credeți?

Andrei Cozma

Cum e cu colectarea selectivă?

Am văzut că se face mare caz de problema colectării selective a gunoiului. Înțeleg că așa este modern și ecologic, chiar dacă, după mintea mea, în felul asta nu facem decât să muncim pentru cei care fac bani din vânzarea materialelor reciclabile. Eu înțeleg că e și ăsta un mod de a face bani, dar de ce să le dau totul pe de-a moacă? Să muncească și ei ceva pentru banii aia… Acum, glumim, cu toate că nu avem chef, dar nu înțeleg niște lucruri. Pun plasticul, la plastic, aluminiul la aluminiu și deșeurile menajere la ghenă. Dar dacă am niște resturi de crengi, ce fac cu ele? Niște bucăți de cărămidă, poate și moloz că mai renovez și eu apartamentul, unde le duc? Că am înțeles că nu se primesc la groapa de gunoi și firma de salubritate nu le ia. La ce număr să sun că să vină să mi le ia cineva? Sau, să spunem că sunt la țară. Am un singur container în ogradă pentru gunoi. Ce fac cu bidoanele de plastic, cu dozele de aluminiu, unde le depozitez? Cum colectez selectiv? Chiar vă rog să transmiteți aceste dileme factorilor responsabili ca să ne spună clar cum procedăm.

Stamate Ion