miercuri, 22 februarie 2017

„Lăsaţi-i pe cei blânzi şi umili să moştenească pământul – aşa şi merită…!”

0

Sta lumea la coada la Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Județean de Urgență (SJU) Bacău -cabinet Oncologie..Un singur medic devotat meseriei-Dr. Vasiliu N. si cu suflet doua asistente inimoase si rabdatoare .. ! Si multi pacienti..nervosi, stresati, disperati,blazati , fara de speranta si resemnati.. !Oameni, ganduri pesimiste , asteptare grea si ucigatoare..Sperante , tristete , durere fizica si lacrimi.. Zilnic se elibereaza 10 bonuri pentru consultatii..Atat ! Noroc ca , doctorul mai are inima ..

Ce este mai interesant e modul de obtinere al bonurilor .. Nu mai este valabila programarea on line sau telefonica.(o, tempora .. ).. Trebuie sa te scoli la ora 03-04. dimineata si in fata cladirii inchise sa te treci intr-o lista intocmita adhoc de pacienti de toate bolile atinsi..Liste separate pentru oncologie si..diabet..cele mai cautate..specialitati.. !In jurul orei 06.30 .. agentii de paza deschid usile institutiei spitalicesti si permit patrunderea in interior.. la ghiseu.de programari. .. Comenzi scurte si rapide , militaroase..

-„Cate unul in sir dupa lista .!” Cei de la diabet merg direct la cabinet.. Apoi iei bonul dat i de asistente blazate si nervoase si ..usurat la suflet mergi la cabinetul oncologic ..Programul medicului incepe la ora 08.. asistentele vin pe la 7.30..Dai hartiile si spui ca vrei doar o reteta pentru un medicament oncologic pe care il iei toata viata .. Nu ai nevoie de consult de specialitate.. ! Prompt asistentele te rezolva .. Cand ai reteta in mana si pleci e trecut de ora 09.Doar pentru o reteta …

Mergi la farmacie si gata .. ! Iei hapul sa nu mori .. La 3 luni povestea se repeta .. ! Doamne ce chin si bataie de joc .. vorbesc de sistem .!.. Oare medicul de familie care ma are in evidenta ca bolnav de cancer, de ce nu poate elibera o reteta pentru procurarea unui medicament vital , luat pana la moarte .. ? De ce atata birocratie.. ??! Oare , in rai de-o fi sa ajungem.. se sta la coada la bonuri de ordine… ??! Ce o fi in iad nici nu vreau sa ma gandesc .. il vad aici , in tara mea , in orasul meu ,la trei luni odata !

Nicu Chiriac

Bune și rele în Gara Bacău

0

Într-una din serile trecute am plecat cu trenul spre București. Se întâmpla la miezul nopții, iar drumul a început, evident, din stația CFR Bacău. Nu mai trecusem de multă vreme pe la gară și am observat că unele lucruri s-au îmbunătățit. Holul mare al gării este, parcă, mai curat decât altădată și ornat cu drapele.

Însă este îngrozitor de pustiu, impresie accentuată și de faptul că încăperea este foarte vastă. Doar un om al străzii se adăpostea pe o bancă, într-un colț. Mai încolo, am observat peronul îmbunătățit, prin aceea că s-au asfaltat gropi în care altădată îți rupeai tocurile. Și deloc de neglijat, s-a montat gard între liniile 1 și 2, un avantaj pentru siguranța călătorilor. Însă din cauza existenței acestui gard, călătorii sunt nevoiți acum să folosească pasajul subteran dintre linii și asta înseamnă o aventură nu tocmai plăcută.

Fie, am văzut că și în pasaj s-au montat balustrade noi, tunelul este iluminat, însă persistă mirosul de veceu public și sunt vizibile până și urmele bălților de urină. Am mai văzut în gară și doi agenți de ordine ai unei firme de pază, dar care par prea puțin interesați de pasajul subteran. Repet: aceste observații sunt de la miezul nopții, când în gară este pustiu.

Bănuiesc că în timpul zilei locul este și mai circulat, iar aspectele negative pe care le-am observat sunt și mai vizibile. Păcat că lucrurile bune sunt estompate!

Lidia Tăutu

Oare de ce nu putem respecta lectura?

0

Toată lumea cred că știe ce este cu aceste căsuțe de cărți. Sunt montate de niște tineri prin tot orașul și ne îndeamnă pe toți la lectură.

Normal, aceste căsuțe trebuie să fie pline tot timpul. Dacă iei o carte din ea, pui alta înapoi să lași și altora plăcerea de a citi. Acesta a fost și scopul pentru care au apărut aceste căsuțe prin oraș. Din păcate, mulți nu au apreciat gestul.

Fie le-au distrus, fie au luat cărțile, fie chiar le-au rupt și le-au schilodit apoi le-au pus la loc. Am văzut astfel de cazuri prin tot orașul. Acum trimit încă unul, cu poză, din parcul Cancicov (căsuța e goală și cu geamuri sparte). Păcat!

Rodica Pălăușanu

Statuia Marelui Ştefan, în pericol!

0

Am fost zilele acestea la manifestaţiile din centrul Bacăului, însă am mărşăluit şi pe alte străzi. În două seri la rând, am înconjurat şi statuia lui Ştefan cel Mare şi ne-am întors în Piaţa Tricolorului.

Un prieten mi-a atras atenţia să mă uit mai bine la soclul statuii. Pe partea stângă, când te uiţi din faţă, toată marmura, de sus şi până jos, este crăpată, dislocată de pe zid.

Discutând între noi, am înţeles că situaţia este mai veche, însă nu s-a gândit nimeni, de atâta timp, să repare stricăciunea.

Arată urât, este în centrul oraşului, este cea mai mare şi mai frumoasă statuie din Bacău, pe soclu este Marele Ştefan, Domnul Moldovei.

Nu fac eu acum istorie cu cei din administraţia locală, dar ar fi normal şi de bun simţ ca problema să fie studiată rapid şi luate măsuri urgent, deoarece ne putem trezi că totul va cădea la pământ.

Acum e iarnă, însă cum merg treburile la noi, sper ca măcar prin vară să intre întreaga statuie în reparaţie.

Alex Tănăsescu

Şoferii sunt furaţi în spălătorii!

0

Nu o dată mi-a fost să aud de la prieteni sau de la colegii de breaslă că le-au dispărut diverse bunuri din maşină atunci când au fost cu ele la spălat. Ei bine, credeam că sunt doar poveşti inventate, până am păţit-o chiar eu.

Mă pregăteam într-o seară să merg la un meci de fotbal în sală şi plecând mai devreme de acasă mi-am zis că am timp să trec şi pe la spălătorie să fac maşina curată. Cu o zi înainte făcusem un drum până la ţară şi cărasem câte ceva, aşa că se impunea să schimb aerul în maşină şi să-i dau o faţă de oraş. Sunt un om îngrijit şi îmi place să urc într-o maşină curată! Am oprit pe strada Gării la o spălătorie, am tras maşina la spălat şi m-am retras să beau un ceai.

După 20 de minute, maşina era gata interior – exterior şi am plecat mulţumit spre sală. Surpriza cea mare am avut-o la locul de întâlnire cu prietenii mei, acolo unde am constatat că nu mai aveam echipamentul sportiv. Îmi lipsea din portbagaj geanta cu adidaşii de schimb şi un treining, ambele deloc ieftine.

Degeaba m-am dus înapoi la spălătorie să reclam furtul şi să le cer să-mi restituie bunurile, că nimeni nu a recunoscut fapta. De atunci, îmi spăl singur maşina, pentru că m-a dezgustat fapta pe care v-am relatat-o. Au apărut de ceva vreme staţiile acelea unde îşi poţi spăla singur maşina, iar eu mă simt în siguranţă acolo.

Dan Tătaru