Ce s-a câstigat?

Va scriu in legatura cu mult discutatul sens giratoriu de la „Economic”, al carui scop nu prea il inteleg: inainte stateai la semafor, dar când aveai verde plecai si gata; acum opresti o data la trecerea de pietoni semaforizata dinaintea OZN-ului, apoi la giratoriu si inca o data la urmatoarea trecere de pietoni!

Ce s-a câstigat? Nici timp, nici combustibil, de poluare ce sa mai vorbim…

Ar avea sens daca s-ar fi construit, in acelasi timp, pasaje subterane pentru pietoni, dar oare se gândeste cineva inainte?

Si fiindca tot ati scris despre Aeroport, care revine la Consiliul Judetean, se gândeste cineva sa faca diligentele necesare pentru reânfiintarea cursei TAROM Bacau – Bucuresti, desfiintata nu pentru ca nu era rentabila, ci pentru ca asa a vrut “muschiul” lui Blue Air?

Va multumesc,
D.Nafornita

“Nu vede nimeni, nu aude nimeni”

“Vorbesc in numele mai multor bacauani care locuiesc in Cartierul CFR, nemultumiti de izolarea in care traiesc. E vorba de pasajul care ar trebui sa faca legatura cu orasul si care e plin de gunoaie.

E mizerie, e intuneric, oricând iti poate da in cap un aurolac si din cauza asta suntem nevoiti sa o luam pe calea ferata si sa asteptam sa treaca marfarul. Nu mai spun ca e plin de câini! Oare trebuie sa moara si la noi cineva pentru ca autoritatile sa ia masuri?

Poarta de intrare a unui oras este Gara. Cu toate astea, zona e plina de PET-uri, de haine murdare, buruienile sunt inalte cât copacul, iar noi mergem pe o potecuta de 50 de centimetri. Ziua te mai descurci, dar seara, ca sa circuli, e musai sa ai masina sau sa chemi un taxi.

Suntem izolati de oras chiar daca traim in secolul XXI. Si in Gara e mizerie, trebuie sa te tii de nas când treci sau sa-ti pui o masca de gaze.

I-am sesizat pe cei de la Garda de Mediu, dar au spus ca ei nu pot da amenzi si m-au trimis la Primarie. La Primarie ni s-a spus ca ei nu au atributii. Vrem sa stim: chiar nu vede nimeni, nu aude nimeni?

Rodica Popescu, locuitor al Cartierului CFR

Din nou despre câinii comunitari

“Va telefonez pe numarul pe care l-am gasit in ziar (0745.238.118), ma numesc Tudorache, sa va rog sa dati din nou semnale privind pericolul câinilor fara stapân din Bacau, am ajuns la disperare, am vazut la televizor ceva inspaimântator: un copil de patru ani a fost facut bucatele de mai multi câini in Bucuresti.

Un copil nevinovat a murit in chinuri groaznice, sub privirile fratelui sau. Vorbim de acesti câini de aproape 20 de ani si nu s-a rezolvat nimic, numai vorbe, promisiuni, unde mai pui ca sunt destui aparatori ai acestora.

Eu stau pe Calugareni, astazi, pe la ora 11(n.r – ieri), am vrut sa ies in parculet cu nepotica, cum fac de mai multe ori pe saptamâna, deoarece parintii sunt la treburile lor, au serviciu. Pe trotuarul de vis-a-vis, se hârjonea o haita de maidanezi, cred ca erau vreo 5-6, nu stiu cine i-a speriat, cine i-a haratit, ca numai ce s-au repezit catre noi.”

Domnul de la telefon abia a mai putut continua convorbirea, afirmând ca a scapat cu mult noroc, intrând intr-o scara de bloc, strigând dupa ajutor. A renuntat la plimbare. “Va rog scrieti, sa apelati la Primarie, la Veterinara, nu se mai poate, ce sa facem, sa ne incuiem in case, sa punem mâna pe arme? Numarul lor creste de la an la an, tot spun ca-i strâng, ca-i sterilizeaza, si ce daca ii sterilizeaza, nu mai musca, nu se mai dau la copii, la oameni? Vine când si când câte o masina, doi baieti cu un sfac, sau cum ii zice, mai mult fac spectacol decât treaba, nu prind nimic, si pleaca. Eu cred ca Primaria ar trebui sa faca un referendum, o consultare publica si sa hotarasca odata ce facem cu ei, pâna nu se intâmpla si la noi vreo tragedie, ca asa se intâmpla, intâi moare un om si dupa aceea luam masuri.”

Am sintetizat convorbirea cu cititorul nostru, afirmatiile dumnealui au fost mult mai dure, ii dam dreptate, mai ales ca situatia inregistrata la Unitatea de Primiri Urgenta, de la Spitalul Judetean, confirma temerile bacauanului: numarul celor muscati de câini este in permnenta crestere, iar pe strazi, vede oricine, haite intregi bântuie zi si noapte. Noi nu putem face altceva decât sa consemnam o situatie, deciziile apartin administratiei locale, organizatiilor de protectie a nimalelor, cetatenilor.

Va recomandam sa nu circulati noaptea si, eventual, sa faceti rost de o bâta de serviciu, pe care sa o aveti permanent la indemâna. Ar mai fi si alte solutii, montarea pe blocuri a unor difuzoare din care sa razbata, la nevoie, diferite zgomote, stabilirea, pe fiecare scara, a unui grafic de serviciu pentru protectia si apararea copiilor.

Fermierii anunta un faliment “in bloc”

Laurentiu Baciu, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din România (LAPAR) si administrator al Romagria Bacau, sustine ca daca fermierii nu vor fi ajutati de Guvern vor intra in faliment “in bloc” din cauza preturilor mici practicate, in acest sezon, la cereale.

“Guvernul are mai multe posibilitati de a ne ajuta:1. Sa mareasca platile directe complementare/hectar; 2. Sa introduca subventia la motorina; 3. Sa ne dea subventiile pe 2013 inainte de 1 octombrie. 4. Sa faca notificare si sa acceseze FEGA, pentru ca acolo sunt niste banuti cu care poate interveni pe piata.”

La ora asta, grâul se vinde cu 55-60 de bani/kg. Ing. Baciu arata ca fermierii nu-si recupereaza decât 70 la suta din cheltuieli. In acelasi timp, România nu incaseaza 2,5 miliarde de euro, ceea ce inseamna o pierdere de 1,6 la suta pentru PIB.

“Eu am facut un apel catre premierul României, ministrul Agriculturii si presedintele Basescu in care le-am cerut sa ia masuri pentru ca altfel vor avea, in toamna, un faliment in bloc!”

Premiantul Nobel pentru Pace da ordin de razboi

In 2009, din 205 de candidaturi, Comitetul Nobel norvegian, dupa mai multe intâlniri decât de obicei, acorda Premiul Nobel pentru Pace presedintelui american Barak Obama. Prin testament, Alfred Nobel (1833-1896), care nu a avut mostenitori directi, lasa imensa sa avere, acumulata in cea mai mare parte din beneficiile de pe urma descoperirii, fabricarii si comercializarii dinamitei, unei fundatii, infiintata chiar de el in 1895. Banii urmau sa se constituie in premii acordate unor personalitati care aduceau contributii importante omenirii in fizica, chimie, medicina, literatura si – paradoxal – in domeniul promovarii pacii. Spun paradoxal, deoarece banii din dinamita, o arma foarte puternica, urmau sa recompenseze persoane care luptau pentru pace.

Care au fost argumentele Comitetului Nobel? In primul rând, Barak Obama “a creat un nou climat in politica internationala”, “a conferit diplomatiei un loc central, cu accent pe rolul ONU”, pentru “eforturile extraordinare de consolidare a diplomatiei internationale si a cooperarii între popoare”, pentru “o noua viziune si eforturilor lui Obama pentru o lume fara arme nucleare”. “Se intâmpla rar ca o personalitate sa reuseasca, asemenea lui Obama, sa capteze atentia planetei si sa dea populatiei acesteia speranta unui viitor mai bun”, au afirmat, la unison, membrii Comitetului. Premiul consta intr-o medalie, o diploma si un premiu in bani, in valoare de 10 milioane coroane suedeze. Din 2012, din cauza crizei, dar si reducerii sumelor din producerea si vânzarea dinamitei (efectul promovarii diplomatiei in locul razboiului (!), suma a fost redusa la opt milioane coroane suedeze.

N-au trecut decât patru ani de când Barak Obama a primit Premiul Nobel pentru Pace si, la prima iesire din front, acelasi presedinte, fapt fara precedent in istoria Premiilor Nobel, da ordin de atac impotriva unei alte tari, membra si ea a ONU. A fost ingropata diplomatia, rolul ONU a fost ignorat, cooperarea pasnica intre popoare este un principiu caduc. “Este decizia mea in privinta desfasurarii actiunilor militare in Siria, am decis, din toate motivele exprimate, sa atacam, iar atacul este limitat”, a declarat Obama, vadit stânjenit, fara puterea de a se uita in ochii milioanelor de telespectatori. O singura concesie a facut presedintele: va cere acordul Congresului. Toata lumea stie ce inseamna “un atac limitat” din partea SUA, a se vedea Vietnamul, Afganistanul, Iraqul etc., iar congresmanii, indiferent de culoarea politica, sunt oameni de afaceri, in mare parte “petrolisti”.

Presedintele sirian are bubele lui, toata lumea condamna genocidul din Siria, atacul cu arme chimice asupra populatiei civile, insa, la fel, opinia publica mondiala reclama faptul ca nu au fost epuizate toate “armele” diplomatiei”, rolul ONU in negocierea unei solutii pasnice, a altor organisme zonale si internationale. Dinamita lui Nobel face in continuare victime, din ordinul unui premiant al aceluiasi “Nobel”.