Din nefericire,Lumea,trece azi prin clipe grele,
Fiindcă,însăși existența-i,e-n pericol absolut,
Fiind riscul,pe Planetă,să dispară toatecele,
Precum Marte,să devină,deșert de nisip și lut…
Minți bolnave,nesătule,de averi nemăsurate,
Spun că lumea e prea multă și nu mai au loc de ea…,
Și prin multele metode mârșave,seamănă moarte,
Și distrug minunea vieții,cu tot ce înseamnă Ea.
Dacă Dumnezeu există…,și speranța ne e mare,
Că nu-i va lăsa pe Diavoli,să-și atingă scopul lor,
Și-i va lovi,fără milă,chiar acolo unde-i doare,
Trimițând pe Fiul vrednic, Iisus Cel Mântuitor.
În religia Creștină,vine Sărbătoarea Sfântă,
Sărbătoarea Învierii, a Domnului Iisus Hristos,
Care,către muritorii,care cred în El, cuvântă,
Că Pământul va rămâne,mereu viu,plin de frumos.
Veniți lângă noi,să spunem împreună rugăciune,
La mărita Sărbătoare,cea a Paștelui Creștin,
Ca Pământul să rămână a Un iversului minune,
Ce să dăinuie de-a pururi,în veșmântul Său divin.
Iar acei ce-i vor pieirea și distrugerea trăirii,
Înșiși ei ,pe veci să piară,în văpaia Iadului,
Iar cei iubitori de Pace și frumos, ai omenirii,
Să se bucure-mpreună,pe tărâmul Raiului.
Și-n cântarea glăsuită,în splendoarea nopții sfinte,
Cu credință fără margini ,fiind convinși cu-adevărat,
Să-adresăm azi,omenirii,vestea Sfântă prin cuvinte,
Că Iisus Mântuitorul,pentru toți…A Înviat!
Nicolaie Ionescu,
Bacău,De Sărbătorile Pascale,2024