Ne-am împrimăvărat! Foarte bine! Dar să nu uităm de pandemie!

Uite, că fără să vreau am făcut și o rimă. Ce vreau sa vă spun, dragi băcăuani: cu toții am așteptat zile mai calde, suntem cu toții doriți de a ieși în natură, de a face mișcare, de a ne bucura de soare și de plimbări. Dar, atenție! să nu uităm că virusul – coronavirusul, ca să nu mai spunem și de cel gripal sau alte boli, vin acuși și alergiile de primavară – este încă printre noi și peste noi! Să nu ne mai înghesuim pe bănci, cred că e bine să mai păstrăm un pic și distanța fizică între noi, poate că și masca încă mai ajută. De ce spun asta? Trec zilnic prin Parcul Catedralei, iar de vreo 3 zile, de când s-a mai și încălzit afară, de când ne-am împrimăvărat cum spuneam, pur și simplu parcul e invadat! Foarte bine. Dar 4 persoane pe aceeași bancă? La locul de joacă înghesuială pe metru pătrat? Peste tot vânzoleală, freamăt, alergare, biciclete, trotinete. Am văzut și oameni tușind, în această mulțime agitată, altul și-a suflat nasul într-o batistă, dar fără a-i proteja măcar un pic pe cei din jur, mămicile fără mască, bunicii toți pe o bancă! Parcă mi-e puțin frică să nu ne întoarcem iar la vremurile când sirena Poliției ne striga în noapte să stăm în casă, că e spre binele nostru și a sănătății noastre. Și parcă nu prea mi-e dor de acele străzi pustii din lunile aprilie-mai de anul trecut! Vouă? Știu, ne-am cam relaxat, cine vrea deja se vaccinează, dar haideți să nu ne închidem singuri iar în casă, nu vreți? Poate că și Poliția Locală ar trebui să se mai plimbe prin astfel de locuri și… măcar să atenționeze! Nu să sancționeze! Așadar, să ne bucurăm că vine primăvara, dar să ne și respectăm un pic între noi!

Vă mulțumesc. Eu doar trag un semnal! Chiar și de alarmă.

Ioana B.

Nu ne mai putem cumpăra „norocul” din stradă?

În ultima vreme a fost un talmeș-balmeș cu privire la flori și mărțișoare. Numai că, dincolo de ce s-a vehiculat prin presă, în piață lucrurile stau foarte prost. De fapt nu stau deloc. Anii trecuți eram obișnuiți ca în această perioadă să găsim zonele consacrate – în Piața Tricolorului, sub pasaj la CEC sau Muncitoru, pe la Orizont, etc – pline cu vânzători de mărțișoare și flori de primăvară. Numai la vederea acestor tarabe simțeai că te…„împrimăvărești”. Un trifoi, un coșar, așa… să ne poarte noroc. Anul ăsta, însă, cam slăbuț. E ceva mișcare prin centru, în fața Casei de Cultură… dar atât! E vreo interdicție sau ce? Pentru că dacă vrei să îți iei un mărțișor, nu musai să îl oferi cuiva, ci pentru tine, nu prea ai de unde. Pe la Piața Centrală sau prin hipermarket-uri am mai văzut câte ceva. Cred că cea mai bună variantă, anul ăsta, este să apelăm la punga cu mărțișoare din anii trecuți. Pentru cine are. Cine nu, asta e. Poate la anu’!

Cornelia Balaban

Trei teste covid, două răspunsuri diferite. Iar finalul e fericit!

Bună ziua tuturor. S a întâmplat ca săptămână asta să fac 3 teste covid 19… unu l-am făcut unde lucrez, iar pe celalalte două.. la UPU Bacău. Primele două teste au ieșit negative.. nefiind impusă situația de autoizolare. Am ajuns la UPU, marți seara… am făcut un test la intrare, negativ, iar al doilea pozitiv. Contactat telefonic de către așa-numita instituție DSP – Direcția de Sănătate Publică, instituție care după părerea mea ar trebui să se numească „Direcția de interese personale”, mi-au spus că testul este pozitiv. După un schimb de replici, cam realiste (!), primesc mesaj după câteva ore că testul meu este negativ. Cum explicați? Prin urmare 3 teste negative, da? Dar dacă nu eram atent.. acum stăteam în carantină. Așadar, mare atenție!

I.C.

Ne puteți ajuta?

Mă numesc Laura Găbureanu, iar părinții mei (Găbureanu Veta și Nicolae) locuiesc în satul Schitu Frumoasa, comuna Balcani. Din ianuarie au probleme cu o firmă de exploatări forestiere care extrage lemnul la aproximativ 3 metri distanță de casa lor… Mai mult de atât, un angajat al acestei firme a lovit-o și amenințat-o pe mama. Părinții mei au depus plângere la poliție/primărie, la Ocolul Silvic, au plătit un avocat care ar fi trebuit să notifice firma respectivă să sisteze lucrările și să își caute alt loc pentru extragerea lemnului din pădure deoarece nu se respectă distanța legală. Zgomotul este mare, deja un perete al casei și fundația sunt crăpate.

Să dăm speranță!

Dacă nu îți ridici singur bariere pe care vrei să le depășești, să nu te plângi când cineva îți pune piedică. Tot tu ești vinovat! Că nu le-ai anticipat. Nu te lupta cu prostia! În majoritatea cazurilor, ea câștigă. Un dram de logică face mai mult decât un kilogram de aur, indiferent de câte karate sunt convertite în prosperitate. În vremuri de restriște, izolat pe un acoperiș la inundații sau îngropat sub betoane la un cutremur, un codru de pâine și un bidon cu apă valorează cât bogățiile din lume. E bine să porți în geantă sau în buzunarul de la geacă câteva batoane de ciocolată. La cutremur, bine ar fi să ai prin apropiere o trusă medicală și niște pături. Un loc ales unde să te ghemuiești dacă te prinde zguduiala în casă. Cam ce păstrăm de obicei în portbagajul mașinii, pentru o ieșire la picnic. Un fluier este de mai mult ajutor când pică rețeaua electrică. Un radio mic, portabil, pe baterii clasice, este mai util decât un telefon de ultimă generație, rămas fără semnal. Pentru a afla ce se întâmplă! Cu răbdare și spaimă, fără cinism când este vorba de un seism, și salvatorii trebuiesc salvați. Virusul e mic copil la câte victime vor fi, în cazul unui cutremur de peste 7 grade. Dacă la un simplu ventilator, care nu mai scoatea fum, a fost atâta mobilizare de forțe, când străzile vor fi blocate de dărâmături, cine va mai interveni? Nu s-a mai făcut niciun scenariu pentru situațiile de urgență, generate de un cutremur, în stare de pandemie. La televizor doar diversiune politică. Dușmani pe față, prieteni prin rotație. Fiecare guvernare a mizat pe cutremur, pentru a motiva lipsa de fonduri, nu de previziune. Sau răspundere. Nu se așteptau la pandemie! Nu se mai pomenește de un eventual mare cutremur. Ce sabie mai are Damocles, cu fir de păr – mituit și ăla de a ajuns croșetat – să nu se rupă deasupra capului unui vinovat, care nu există? „Cel de sus”, ne-a dat! Nu cântărește pentru că nu ne-a băgat ceva și în traistă! Mai contează ce ne cade în cap? De fapt care-i diferența între un bloc, cu ditamai „structura”… și un ghiveci cu flori? Este! N-ai făcut asigurare.
Valentin Cojocaru