Azi,zorile mijiră tot de la răsărit,deci nu-i motiv să fie,cumva,îngrijorare,
Că e pe-a noastră lume,ceva de împlinit,care să pună Pacea sub semn de întrebare…
Știm,sunt multe scenarii,ce-au condiționat,viața pe planetă,deci viitorul lumii,
Dar știm și că sunt unii,și-n Cer și pe Pământ,ce mai cred în iubire,și apără …postumii.
Cum darul scump al Lumii,e viața-n principal,și-obiectivul Sacru e,pe Pământ să fie,
Pădure fără capăt și câmpuri fără hat,și ape dulci și limpezi și liniște pe glie,
Copiii,că sunt oameni ,sau pui de animal,să crească-n fericire și-n dragoste lumească ,
Iar mai apoi,ca tineri,să creadă-n viitor,și, visul lor de aur,gândit, să se-mplinească.
Degeaba,munți de aur,și teancuri mari de bani,dacă-nvățăm micuții,cu arme și psihoze,
Cu droguri ,în dezmățuri ,ca ordine de zi,răpuși e boli ciudate ,sau morți de supradoze…
Cum,cei de dinainte,toți ne-au asigurat,menirea noastră sfântă,să creștem mari,sub soare,
În liniște și viață cu trai îmbelșugat,asemeni vrem să fie și în continuare…!
Mă doare-n cot de unii,scenarii fac de zor,și-și cheltuie averea ca lumea s-o subjuge,
Cu-orgolii susținute,de-ambiții ce au gust de carne pârjolită,șau înecată-n sânge,
Să piară pe vecie gândul întunecat,ca numai pentru unii ,să fie viața dulce,
Iar pentru miliarde,un minim,indecent(să n-aibă de mâncare,și unde să se culce…!)
De ce în permanență se cată împrejur,să fie înșelate credințe și tendințe,
Și-apoi,sub dictatură,destinu-ncătușat,să sufere doar chinuri, și trai în umilințe…
De,Dumnezeu există,și-așa cum s-a tot zis,e iubitor de Oameni,de Liniște,de Pace,
Din Cer să se coboare și să îndrepte tot,ce au strâmbat oculții,gândind c-așa le place…
Gândiți ,la fel ca mine,cât nu e prea târziu,nu banii,nu averea,ne aduc fericirea,
Ci tot ceea ce ține de interes comun,ce au ca temelie și împlinesc iubirea.
Copiii să rămână ce-au fost și pân-acum,promisiunea sfântă că viața-i pe mâini bune,
Că liniștea și Pacea,vor dăinui în veci,cât Soarele răsare și pentru toți…apune!
Cândva,Mântuitorul,lumea o îndemna,să-și slobode copiii,în juru-i să se-adune,
Sperând să-l înțeleagă prin ceea ce spunea,că trebuie să-nvețe din lucrurile bune.
La cele ce-au fost zise,mereu sa învățăm ,în lume toți copiii să prețuiască viața,
Găsind firesc apusul…,de fiecare zi,precum la fel,firească-i și…”Buna dimineata!”
Nicolaie Ionescu
De 1 Iunie 2024