Planeta fierbe,teama de războaie,de răzbunări,de moarte ne-a cuprins,
Cum,nimeni nu va câștiga-n conflictul groaznic,nici cel învingător,nici cel învins,
Se înarmează,țările,imperii,și,nimeni nu mai crede-n altceva,
Decât în ample planuri și mizerii,ce să distrugă totul…,altora.
Nu mai e timp,nici fonduri,alimente,să ducă viața către viitor,
Gândul mărșav,de-a fi Stăpânul Lumii,domină azi în mintea tuturor.
La unison,se vrea măcel,masacru,de ești convins,că sunt cu toți nebuni,
De la copii,la cei ce merg în cârjă,strigă război,și moarte-ntregii Lumi…
S-a scos din buncăre tot arsenalul,și ce era poveste…,s-a-mplinit,
Armatele nu se mai desfășoară,de vreun atac,la ceasul potrivit…
Așteaptă,cu nebună bucurie,ca inamici,nevrednicii mișei,
Să ardă-n Iad,dar nu-nțeleg că moartea,îi va cuprinde sigur…și pe ei…!
Niciun exemplu nu îi mai oprește,din ceea ce-n trecut s-a întâmplat,
S-au pregătit deja,de Inviere,după ce vot muri toți,cu-adevărat,
Și niciun sentiment nu mai răzbește,toți își doresc conflictul mondial,
Nici dragostea maternă,nici iubirea,ci, toți își pun speranța-n Arsenal…
E oare Dumnezeu,atât de sadic,să-l vadă iar ucis pe Fiul Său,
Nu știe,cât de grea este urmarea ,zadarnice,părerile de rău…!?
De ce război,când Pacea este Calea,spre-un viitor mai sigur și mai bun,
Să tremure de teamă omenirea,la fiecare bubuit de tun…?
Ci,vino,Doamne,cel ce faci de toate, poți deci,stopa,teribilul măcel,
De nu vii Tu,trimite-l pe Mesia,cu toți sperând să ne rugăm… la El.
Astfel ca în final să fie iarăși,orice gând rău din minte alungat,
Și Pacea să cuprindă Omenirea,precum al mamei dulce legănat…!
Nicolaie Ionescu
Bacau,4 iulie(ziua SUA)2024