Trec zilnic prin zonă. Strada este lângă clădirea galbenă, cea în care sunt instituțiile Muncii – Casa de Pensii, Șomaj, Inpectoratul de Muncă, Direcția Muncii. Iar capcana la care fac referire mă chinuie constant. Așa, ca tortura cu picătura chinezească: zi de zi. Mai puțin duminica, pentru că atunci nu trec pe acolo. E drumul meu spre locul de muncă. Fie ploaie, fie ceață, fie soare sau zăpadă, fie vizibilitate sau nu, fie că e aglomerație sau ești numai tu pe acolo, nu ai cum să ocolești această groapă. O iei în roată orice ar fi. Strada e îngustă, abia poți să treci, nu ai cum să te ferești, e și sens unic, sunt și multe mașini parcate pe dreapta, e și bordură pe stânga. Garantat… o iei prin groapă. Clar! Probabil că asfaltările repetate au dus la această situație. Pentru că acolo e o gură de canal. Dacă nu poate fi adusă la nivel, măcar să se monteze un grilaj peste ca să se poată circula pe acolo, fără a ne rupe noi mașinile. Astfel de capcane mai sunt și în alte zone din oraș, dar eu pe asta am ciudă. Acum! Mâine, poate că vă trimit altă poză, de pe altă stradă!
Florin Dima