Nemulțumire personală

De când cu democrația și prea multa libertate,
Constatăm cu-amărăciune,c-avem în societate,
O mulțime de probleme,unele de gravitate,
Ce ,deși pe mulți obligă , rămân tot nerezolvate.

Fiindcă cei ajunși în funcții,se grăbesc,nevoie mare,
La probleme personale să găsească rezolvare,
Iar pe toate celelalte,vrând-nevrând,le tot amână,
Cu mulțime de dosare ,care trec din mână-n mână.

V-o spun din experiență,fiindcă o trăiesc chiar eu,
O problemă,cu pământul ce îl are tatăl meu…
Pe pământul lui și-al altor sute de proprietari,
Un Guvern a pus la cale,investiții foarte mari.

Investiția e gata e și dată-n folosire,
Doar că nu s-au dat și banii ceruți ca despăgubire,
Pentru-acele suprafețe,confiscate la țărani,
Pentru care-așteapta plata de vreo unsprezece ani…!?

Am făcut demersuri gârlă,chiar și la Presedintie,
Toate însă în esență sunt luate-n bășcâlie,
Cu adrese repetate,cu același circuit,
Și răspunsuri încâlcite,făr-un termen la plătit…

Înțeleg,capitalismul e știut cu laitmotiv,
Să dezvolte mari afaceri,păcălind pe cel naiv,
Dar,credeam c-altfel se pune problema spre rezolvat,
Atunci când Guvernul este principalul implicat…!

Dintre cei ce-așteaptau plata,așa cum și tatăl meu,
Mulți,mai mult de jumătate ,au plecat la Dumnezeu.
Despre Domnul Președinte,al acestui(încă) Stat
E(și cu promisiunea)la al doilea mandat…!

Inclusiv parlamentarii,cărora m-am adresat,
Mi-au dat de-nțeles că timpu-i principalul vinovat,
Ba,mai mult că vinovat e inclusiv bătrânul meu,
Că a cumpărat pământul,într-un loc atât de…rău.

Să mă duc,să cat dreptate,la Domnii Judecători…,
O condiție de bază…,e să fim nemuritori…!
Mai e treaba cu covidul,cine știe de-om scăpa,
Deci,cu rezolvarea plății…,vom trăi și vom vedea!
………………………………………………….
Investiția de care,informa mesajul meu,
E Soseaua de Centură a orașului Bacău,
Însuși Domnul Președinte,a venit și a tăiat ,
Pamblica inaugurării,dar de plată a…uitat.

Mă întreb ce-ar face dânsul,dacă Statul i-ar lua,
Cele șase-șapte case și la cei săraci le-ar da,
Fără să-i achite însă,ca despăgubiri vreun leu,
Încurcându-se-n dosare,cum pățește tatăl meu.

E puțin de zis,sfidare,dinspre Statul mafiot,
Ce-și arată (jalnic),mușchii,către cei ce nu mai pot.
Așteptăm deznodământul la acestea întâmplate,
Sătui de democrație…și-așa multă libertate!

Nici după unsprezece ani,Statul nu a achitat despăgubirile pentru exproprierile de terenuri, pe care s-a executat Soseaua de centură a Bacaului…

Nicolaie Ionescu
Bacău,02.08.2021