E o zi obișnuită,zi tomnatică, târzie,
Cu cer plumburiu și umed,ceva-n stil bacovian,
Cu aduături de frunze,de nuanță ruginie
Spulberate de-un vânt rece,nemilos,siberian.
Peste tot înghesuială de mașini multicolore,
Și la fel de-nghesuită,este lumea pe trotuar,
De parcă întreaga urbe,ar vrea în câteva ore,
Să-și rezolve toată treaba prevăzută în orar…
A plouat o noapte-ntreagă,mocănește,cum se spune…,
Parcă e spălat asfaltul și trotuarele,la fel,
Nu știu dac-a folosit Natura,vreun dezinfectant anume,
Sau vreun detergent “de firma”…Tide ,Persil,sau,Ariel.
Parcă nimănui nu-i pasă,de covid ,de pandemie,
Rar de vezi,pe ici,pe colo,trecători îngrijorați,
Purtând mască pe figură,c-a scăzut rata …,la mie,
Așa că-i puțin probabil,să mai fie infectați…
Ei,dar una peste alta,eu renunț la analiză,
Și las lumea să își vadă,fiecare-n felul său,
Să dea Domnul ,ce-i nevoie ,pentru a ieși din criză,
Și să ne-ntărim speranța ,să nu fie și mai rău.
Nicolaie Ionescu
Bacău,23.11.2021