Timpul se scurge nemilos. Pe afară, vremuri ponosite.
În casă….Aici, e de treabă. Unele gospodine vrăfuiesc cele lucruri moștenite de la strămoși. Le scot pe culme, le aerisesc, le întorc pe toate fețele ca să se geruiască. Altele se ocupă de „porcării”. Slănină, mușchiuleț, chișcă, tobă… Pfuai, ce miros de usturoi, chiclazuri și fum! Mulți înghit în sec… „Bre, bre, bre, n-ai parale!” zic unii bătrânei….
Prin alte odăi, bucătării, chilii… mătușelele, multe cu degetele strâmbe de reumatism, pregătesc „Pelincile Lui Iisus”, nuca, julfa…. că vine preotul și asta-i cinstea casei de sărbători.
Multe ar fi frumoase și pe la bloc, dar dacă te – a pricopsit Dumnezeu cu niscaiva vecini fumători care își exersează năravul pe casa scării, nu mai miroase a Crăciun și brad, ci a duhoare de nespălat! Buuuuuni cre(ș)tini!
Să fie cu sănătate!
Ko