Locuiesc pe strada Prelungirea Bradului. În perioada sărbătorilor pascale s-a decopertat întreaga stradă. Bineînțeles că ne-am bucurat. Am zis că în sfârșit vom scăpa de calvarul gropilor. La câteva zile după, am auzit că de fapt se pregătește terenul pentru tragerea conductei pentru rezerva de apă. Minunat! Se fac pași, se muncește, am zis. În realitate: s-a decopertat strada în aprilie, s-au început săpăturile în iulie. Deci am circulat mai mult decât incomod 3 luni.
Acum, după cum vedeți în imagini, au spart pe Digul Bîrnat și Prelungirea Bradului ca să tragă conducta. Pe strada mea e mai mult de o săptămână de când au spart asfaltul. Mașinile nu au unde parca, noi trebuie să ocolim un bloc ca să intrăm în scară, nu se circulă pe două sensuri liber pentru că nu încap mașinile. Nu mai spun de autobuzele care sunt puse în grea încercare la tranzitarea zonei.
Mă veți întreba de ce nu mă bucur că se fac pași. Vă răspund: pentru că „șantierul” este GOL. Nu e niciun muncitor! Este strigător la cer! Să spargi strada și să nu te grăbești să o acoperi! A început anul școlar. Avem o grădiniță pe Digul Bîrnat. Vai de bieții părinți și copii. Vă rog, insist…nu mai fiți harnici în avans! Să stricați repede și să reparați încet…E disconfort maxim și răbdare minimă…..
Ana T.