S-a împărțit Lumea în două,de fapt…în foarte multe părți,
Cum suntem șapte miliarde,și…,tot pe-atât de multe…hărți.
Și,dup-această împărțeală ce ,de ani buni s-a plămădit,
S-au conturat două imperii…de vest și cel din răsărit…
Și fiecare dintre ele,afișând falsele gândiri,
În loc de liniște și pace,fac rău întregii omeniri.
Amenintând că va fi jale,de nu se face cum vor ei,
Cu grave-acuze deopotrivă ,la fel de agresivi…și,răi!
Ăst fel de-a fi…”care pe care”,este total ne-inspirat,
Cât,lumea poate să dispară,într-un conflict necontrolat.
Ferească Cel de Sus…,de clipa,când pe-un buton,s-ar apăsa,
Nici Lumea și nici cele două,puteri,n-ar mai putea scăpa…
Pământu-ar deveni cum Luna,sau Marte,deșertificat,
Cu… urme ,care s-amintească,de viața care-a existat…
Să fi ajuns atât de monștri,și-atât de rătăciți de lume,
Acești nătângi,cu influiență…dar fără pic de rațiune?!
Din gravele,foste conflicte,de care poate-au mai citit,
Sau,de nu au prea multă carte ,probabil că,le-au auzit…
Câte Imperii fără haturi,câți Împărați împăunați,
S-au stins precum o lumânare,pierind fără a fi-ntrebați…
Și,ca o culme-a ironiei,azi,când niciunii nu mai sunt,
Înverșunați dușmani..,în viață,sunt mulți… mormânt lângă mormânt,
Și tot motive ce șochează la fel,dușmanii de-altădată,
Azi îi unesc aceleași scopuri și au opinia schimbată…
Ce lume,Doamne,ce gândire,și culmea,că așa sunt toți!
Ascultă rugăciunea noastră,și,schimbă lumea cât mai poți…!
Noi ne-am trăit aproape viața,suntem deja la asfintit,
Dar cei,care ne vin din urmă,la soarta lor ,cine-a gândit?!…
Nicolaie Ionescu
Bacau,26 iulie 2024