Cine-l mai educă pe român?

O spun cu durere-n suflet,dar un pic și revoltat,
Că românul dă dovadă,că-i total ne-educat,
Până nu demult pe ușa scării noastre,la intrare,
Peste tot erau afișe,cu texte de informare:

“Cumpăr o garsonieră,caut un apartament,
Fac schimb cu unul mai mare,sau mai mic,ofer urgent
Împrumuturi la comandă,fără girant sau plafon,
Caut bonă,vând mașina și-orice tip de telefon…”

Și-așa câte și mai câte,de luat sau de vânzare,
Că mai trebuia o ușă,poate chiar ceva mai mare.
Fără a mai sta pe gânduri,insă,am amenajat,
Lângă ușa cu pricina,un “panou de afișat”.

Arătos,pus la vedere spațios nevoie mare,
Să-și poata pune afișul ,cum dorește fiecare.
Nu vă spun c-am pus la bază,spații compartimentate,
Pentru ziare și reviste,tot de gen publicitate.

De atunci trecură anii și-am scăpat de-acel coșmar…,
Până zilele trecute,când pe ușa-am văzut iar,
O hârtie imprimată,ce-anunța pe toată lumea:
Vine popa cu molifta ,și mi-am zis că asta-i culmea!

Recunosc,plin de mânie,făr’a vrea am injurat!
Chiar de-o fi popa de vină,am facut mare păcat,
Dar ce forță să m-oprească,spre a nu mai injura,
Când afișierul mare,era chiar in stânga sa.

Vrând să dezlipesc hârtia și s-o pun unde-i e locul…,
Cu-adeziv de cizmărie fu lipită,arză-o focul!…
Pentru partea-njurăturii,hai că sunt de vină eu,
Dar pe cel care-a lipit-o,oare-l vede Dumnezeu?
Nicolaie Ionescu
Bacau,22,03,2018