Cred c-am să mor de curiozitate

De felul meu am fost și-s curios,de când mă știu,am vrut să știu de toate,
Și totul,chiar de nu-i esențial,și nu-i nici pe departe…,noutate.
Chiar și atunci când sunt ceva schimbări,sau mici adăugiri bune ,sau rele,
Sunt curios cine și cum le vrea,și cât câștigă de se bat pe ele.

Bine-nțeles,că-am fost și-s incomod,cu o majoritate debordantă,
Deși nicicând nu m-am considerat,influient sau,persoană importantă,
Prin simplul fapt c-am vrut doar adevăr,când împrejurul îmi rostea minciuna,
Am deranjat și-am fost cel ocolit,bârfit și-etichetat întotdeauna.

Curios fiind și-aflând atât de mult,ce m-a convins că viața e mizeră,
Cred că speranța-i doar un elixir și, că de fapt,doar fraierii mai speră…
Cum permanent vorbim de resetări,au apărut mari semne de-ntrebare,
Și curios dar și descumpănit,am cautat răspuns la fiecare.

De pildă,curios ,acum întreb,de ce se pune altă etichetă,
Familiei, cu homosexuali și cu copii făcuți în eprubetă?
De ce se vrea atât omul robot,cipat,cu comportare la comandă,
De nu cumva ,civilizații din neant,au pus la cale-această sarabandă…

De ce vor niște boșorogi,ajunși nababi,s-aduc-Apocalipsa pe planetă,
Minunea vie să ajungă brusc,cenușa-scrum de la o țigaretă…
Sunt curios și dacă Anticrist,va fi stăpânul lumii deraiate…
……………………………………………………………………….
Și, curios,când timpu-mi va veni,cred c-am să mor de…curiozitate…

Nicolaie Ionescu
Bacau,31 ianuarie 2023