D-apoi,ziceți,iarnă-i asta ,c-o fost de revelion,
Vreme,de nu se legară,răciturile-n balcon…!
Până ce și urătorii ,vorbele și-au adaptat,
Să nu-i râdă gospodarii,pe-unde-au mers și-au colindat…
Io-te azi ,că-i Boboteaza,d-apoi cine să-o mai creadă,
Fără “gerul Bobotezei” șau troiene de zăpadă…?
Fără crucile de gheață,ce-n baltă obișnuiau,
Cu trei zile înainte,credincioși de le croiau…
Ieri, la televiziune,cineva a pomenit,
Că prin sud…,nu știu pe unde, și copacii-au înflorit…
Nu-i a bună,parcă toate merg de-a-ndoaselea și-n rău…
D-apoi cum altfel să fie,când uităm de Dumnezeu…?!
Au mai fost și de-alți ani,semne,cu Crăciun fără omăt,
Cu revelion cu ploaie,după care-a fost prăpăd…
Cum se vede însă,treaba,acum este mult mai grav,
Că așa cum se arată…,.tot Pământul e bolnav…!
Practic,prin ce se impune și ce se voiește-a face,
Nu se întrevăd mari șanse,de-a mai fi vremuri de pace…,
Că,sub stratul de cenușă un cărbune ce-a mocnit,
Dă deja să se aprindă ,și,s-ajungă de ne’oprit…
Diavolii sunt la vdere,nicicum nu se eschivează,
Nu mai țin cont de credință,de Crăciun ,de Bobotează…
Anticristul nu-i doar unul,cum cândva s-a afirmat,
Prin malefică putere,parcă s-a multiplicat…
Sute,mii și milioane,întregesc armii păgâne,
Ce-ngenunche omenirea ,cu un trai de azi pe mâine…!
D-apoi cât o să mai rabde ,oare Forța Creatoare,
Să-l lase pe Necuratul,rău stăpân pe lumea mare…?!
D-apoi,Doamne,fă un bine ,cum de-o viață Te rugăm,
S-aduni duhurile rele,în Iad să le aruncăm,
Astfel,să devină lumea,așa cum n-a fost vreodată,
De credință,de iubire și de pace…,luminată.
Nicolaie Ionescu-Bacau,06.01.2023