Cred că acei mai mult durați de vreme,își amintesc,cum mi-amintesc și eu,
Cum erau Sărbătorile pe timpuri,dar și credința-n bunul Dumnezeu,
Când nu a obligat nimeni…pe nimeni,să creadă-n Tatăl și în Fiul Său
Chiar se punea accent vădit la școală ,pe ce-nseamna a deveni ateu,
Credeam și așteptam cu insistență,supuși,cu calm,dar și nerăbdători ,
Viața să ne lumineze existența,cu magicul adus de sărbători…
Întregul An era (și e )o-nsiruire,de sărbători cu înțeles Creștin,
Și când ieșeam din ele ,eram altfel,primeniți parcă-n harul lor divin.
Când Paștele venea,mergeam la Denii ,chiar dacă-n ritual se repetau,
Și de Florii,părinții ,fiecărui, pantofi noi și odăjdii,cumpărau.
Acum e libertate mult mai multă,suntem atât de liberi,dar nu știm ,
Tot anul cumpărăm pantofi,odăjdii,și chiar de Paști, nu ne mai…înțolim.
Făcut-am astfel numai o remarcă,despre ce-a fost,despre ce astăzi e,
La Sărbători cu-atâta importanță,fiindcă Duminică-s Floriile…
Când unii se distrează și serbează,întregul an,întregul lor destin,
De uită de Florii ,dar și de Paște,iar la Biserică,n-au timp…,de nu mai vin.
Din fericire,pentru noi,e altfel,trăind atât de simplu și normal,
Cu Dumnezeu și cu Iisus în suflet,având în mântuire, ideal.
Chiar mândri spunem că avem o fiică ,cu chip de Înger și suflet divin,
Ce, de Florii este sărbătorită,cum poartă numele de floare de mălin…
Și mai avem o fiică-un pic mai mare,frumoasă,scumpă,ca un talisman ,
Ca nume de botez este Maria,dar cărei,noi îi zicem și Motan…
Și dac-ar fi să fac apreciere,la ce,în urma noastră vom lăsa,
Suntem creștini cu toți și de-opotrivă,și Sărbătorile Creștine vom serba…
Și-avem încă speranță și credință,că vom rămâne și în viitor,
Cu Dumnezeu și cu Iisus în suflet,români,ca națiune și popor…!
Indiferent ,de cine va conduce,acest popor supus și cumpătat,
Vom crede-n Dumnezeu și Sfânta Cruce,cântând,strigând,”Hristos A Înviat!”
“Sărbători Fericite”
Mariana și Nicolaie Ionescu
De Florii(28 aprilie,2024)