O avem înscrisă genetic. Se traduce prin a fi competitivi. Uneori încălcând regulile. Cineva, spunea odată, declarație făcută de după gratii, că bariera este făcută pentru cei proști. Că trebuie să sari peste ea sau să treci pe dedesubt, chiar dacă limitează o prăpastie. Cu noroc sau ghinion? De unde atâta înțelepciune în asumarea unui risc inconștient? Rară premeditarea. Din păcate avem și astfel de semeni. De la alcoolici la volan, la purtători de virus, pe care îl transmit fără să se gândească la consecințe. În sport, dopajul a retras multe medalii. Cine a participat la competiții de atletism, înot, sau alte discipline, unde fiecare sutime de secundă contează, a fost martor la o astfel de situație. Ca spectatori, suținători, nici nu mai vorbesc de concurenți, când arbitrul trage două focuri consecutive în aer, înseamnă că cineva „a furat startul”. Acolo competiția se reia. În viața reală, odată răul făcut, toate regretele, remușcările, nu mai întorc timpul înapoi. Așa că să fim optimiști dar și chibzuiți!
Laura Codruța Dima