Glumă de februarie

Când mai merg să cumpăr pâine , în drum către magazin,
Trec pe lângă o terasă,de pe-un petic de trotuar,
Unde cei ce simt nevoia de-un rachiu sau de un vin,
Zăbovesc ,o clipă,două,cu-o țigară și-un pahar…

Chiar și făr-a se cunoaște,se salută reciproc,
Schimb-o vorbă,sau mai multe,noutăți de prin ziar,
Sau din piața de alături și zâmbind ,ciocnesc… “noroc!”
Savurând încet licoarea,delicioasă din pahar.

Ieri,de pildă,zice unul,celuilalt cu care sta,
Că s-a înșelat amarnic,dacă-a dat cumva crezare,
Că va fi o iarnă blândă,cum în urbe se spunea,
Fară ger de Bobotează,fără viscol și ninsoare…

Vecinul,cu „capsa pusă “și cu-o mutră curioasă,
Vru răspuns la întrebarea,de ce oare-a-ntârziat,
Totuși,două luni și-o leacă…baba asta friguroasă,
Tocmai când avea speranța,că deja s-a terminat…

Ca…,pus în dificultate,întâi ,cel’lalt șovăi,
Pe moment,dregându-și vocea,deveni subit timid,
După care ,”în…arhivă”,ne putând răspuns găsi,
Zise-n glumă,că-i posibil,iarna să fi-avut… Covid…!

Constatând că e o glumă, dar vizibil iritat,
Partenerul de discuții,a dat curs la provocări,
Zicând că având Covidul, iarna s-o fi vaccinat,
Iar reacția adversă ,sunt prezentele urmări…?…

Nicolaie Ionescu
Bacău,07 februarie 2023