În genunchi și cu capul plecat

Protestele, ieșitul în stradă nu mai au niciun efect. Asta se dorește să fim. Datori la stat, ascultători și supuși, umilindu-ne pentru minimum traiului zilnic. Dacă nu, reguli noi și amenzi peste amenzi. Cam așa am ajuns să arătăm. Cu fițe de firmă de la second hand și pantalonii rupți în fund de atâta scărpinat în cap. După ce a reușit să facă covidul în doi ani de pandemie, acum ne îngenunchează și facturile. Am fost anunțat telefonic, o noutate în acest sens, că mi s-a emis factura la curent în valoare de 1100 lei. De zece ori mai mult cât am plătit luna trecută. Parcă vorbeam cu un robot, pentru că nu a răspuns la întrebările mele. A terminat mesajul și a închis. Suma e mai mult de jumătate din cât câștig euacum lunar. Că nu mai ai siguranța zilei de mâine. Sunt nebuni la cap? Adăugând gazele, întreținerea la Asociație, telefonul și televizorul, eu din ce mai trăiesc? Pentru ce să mai muncesc? Pentru gulerele albe și corupții din sistem? Asta da economie de piață. Criminalilor! Gelu Tudor