Iz…,de primăvară!

Văzui ieri,la o tarabă,pe-unde trec de obicei,
O nevinovată,babă,care vindea ghiocei,
Fapt de ne băgat în seamă,chiar de iarna e în toi,
Mai ales,că de o vreme,sunt doar burnițe și ploi.

Ei,mai ninge pe la munte,pe la Omu,pe Ceahlău,
Dar de-acolo-i cale lungă,pân-aicea la Bacău…
Firavă și-nfrigurată,baba ,cred c-a intuit,
Cam pe unde-mi umblă ochii și la ce m-oi fi gândit.

Privind înțelegătoare,unde florile erau,
Duse mâna spre buchete și mă îndemnă să-i iau,
Da-ntrebând, așa-ntr-o doară,ca să am și eu habar
De-unde sunt ,ea îmi răspunse,c-are-acasă…,un… solar.

Dar,îmi preciză un lucru,chiar de nu-s din lizieră,
Ghioceii simt schimbarea,fie-afară,fie-n seră,
Și,chiar dac-ar fi să fie,vreme de crăciun ,afară,
Ei, trezesc în orice suflet,calzi fiori…,de primăvară!

Nicolaie Ionescu

Bacău,10.02.2022