Legendele trecutului…(Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanu)

Legenda spune că…a fost odată,
Ca loc și timp… în lumea depărtată,
Un Sfânt Proroc,ce numele-i se știe,
Tradus în limba noastră,ca Ilie.

La nașterea-i,semn de la Dumnezeu,
Văzut fiind,de însuși tatăl său,
A fost hrănit cu flacără arzând,
Și forța lui s-a dovedit curând…

Cuminte și supus Legii Cerești,
El a iubit trăirile lumești,
Dar s-a răstit,la cei care-au greșit
Și fără milă,greu i-a pedepsit…

Se spune,c-a aflat,prin forța lui,
Deschiderea spre Rai, a Cerului,
Și-atunci când de pe lume a plecat,
A dispărut,în noru-ntunecat…

Și a rămas,strigând în urma lui,
O pasăre,în ‘naltul cerului,
Numită de popor și… ciocârlie,
Că trilul ei,îl cheamă… pe Ilie.

De lume-a fost iubit și respectat,
Iar El ,lumea de rând a protejat,
Făcând ,se zice, uneori minuni,
Să răsplătească semenii cei buni.

Rămas-a-n cărți, mare ocrotitor,
Și-aducătorul sfânt al ploilor,
Salvarea celor de credință însetați,
Sau rătăciți,bolnavi,înfometați…

Când,după secetă și soare arzător,
Vin nori,cu ploaie bună-n ajutor,
Cu fulgere și tunete,se știe,
Că trece către Dumnezeu,Sfântul Ilie…
“La Mulți Ani!”sănătate și pace,tuturor celor care își serbează ziua numelui.
Nicolaie și Mariana Ionescu-20.07.2021