Mărul discordiei

Păi…,acum vreo două zile,frunzăream ceva păreri,
Despre ce urma să vină-n cursu-acestei primăveri,
Sărbătorile din preajmă,rudele apropiate,
Ce ar fi urmat să fie,prin mesaj…,felicitate…

Dacă vom pleca de-acasă,ori acasă-om aștepta,
Fetele,sau…,cine știe,de și ele vor pleca…
Ce menu s-avem pe masă,când și de-unde să luăm,
Pentru Marea Sărbătoarea-a Paștilor să o serbăm.

Și-n vremea premergătoare zilei ce-o sărbătorim,
De-obicei(chiar des aceasta),din ce-a fost,ne amintim.
Însirăm,bune și rele,comparate cu prezentul,
Cerând “bun-augur”…,la Domnul,să serbăm evenimentul.

Și,cum Paștele-o să fie,peste două săptămâni,
Ne încingem iar la bârfe,cum le place la români…
Dar să vezi,cum postul este și nu ar fi trebuit,
Să ne luăm cumva la harță…,tocmai am…păcătuit!

Cum se spune,Paști,ori Paște,deveni marea problemă,
Care ne-a umflat în minte,vezi,o ditamai dilemă.
Încercarăm transformarea din latină sau din greacă…
Ba chiar și din egipteană,siriană ,sau iudaică,

Chestia-i că-n cele din urmă,așa tare ne-am certat,
Că mai trebuia o țâră și-ajungeam la înjurat…,
Când …unul (nu vă spun cine),bagă mâna-n buzunar
Voind fără ezitare,s-afle din… dicționar.

Și urmând formalitatea de-a intra pe telefon,
A zâmbit sec ,într-o doară,ca și cum n-ar avea ton…
Și dă glas,la respectiva făcătoare de păcate,
Paști șau Paște ,sunt corecte-n orice formă pronunțate.

Și-n plus,mai citi o glumă…,”că n-au voie să se certe,
Cei,ce pun cumva problema,privind formele corecte…!”

Nicolaie Ionescu-Bacau,09.04.2022