Meniul de supărare

Cine ajunge în târgul din Șerbănești, să vândă câte ceva, nu vine din plăcere. Eu vin și joia și duminica. Majoritatea suntem pensionari și avem ca ofertă doar ce am mai agonisit pe lângă casă, când eram mai în putere. Taxa depinde de cum te vede la intrare, doamna, dar și de suprafața pe care te întinzi. La unii le-a lut 21 de lei, mie mi-a luat 23 de lei, joia. Nu mi se pare corect! Dar dacă tot sponsorizăm Primăria, ar putea și ei să facă niște trepte la intrarea dinspre pod, de lângă canalul de fugă. Pe unde vin cei mai amărâți, cu cărucioarele. Nici niște balastru n-ar strica. Când plouă este jale. Aluneci și se formează numai băltoace. Trebuie stimulat și comerciantul ăsta ambulant, și respectat și omul care vine să caute ceva mai ieftin. Nu mai zic de toalete publice. Nimeni nu pleacă bogat de aici. Noi nu furăm și nu dăm în cap la nimeni. Primim promisiuni doar înainte de alegeri. Mai trebuie schimbat și meniul ăsta de supărare pe care tot l-am adunat.

Gheorghe Hasan