Observator la Urgențe

Secția UPU a Spitalului Județean este un loc unde nimeni nu-și dorește să ajungă. Din păcate însă, Creatorul are tot felul de scenarii pregătite pentru noi și e foarte posibil ca atunci când ți-e lumea mai dragă să ajungi la Urgențe. Și aici există două variante: ori pe targă, ferească Cel de Sus, fie însoțitor. Din fericire pentru mine, dacă o pot numi așa, de curând m-am aflat în rândul celor din a doua categorie. Și dacă tot am ajuns la UPU ca aparținător, iar clipele de așteptare trec atât de greu, n-am avut altceva mai bun de făcut decât să observ ce se întâmplă în jur. Așa cum este și firesc, fiind în plină pandemie, personalul de la UPU insistă în permanență ca lumea care „nu are treabă” să iasă afară. Pe ușile glisante sunt lipite afișe mari pe care scrie foarte clar că accesul fără mască de protecție în secția UPU este interzis. Ceea ce-i foarte normal. Numai că, normal nu mi s-a părut când a venit o damă, blondă platinată și bine întinsă cu placa, fără mască de protecție, a intrat val vârtej, s-a dus la biroul de primire, a intrat, a făcut câteva fotografii cu telefonul la niște hârtii, a schimbat câteva vorbe cu peronalul după care a plecat pe unde a venit. Cred că, după mintea mea, lucrează acolo. Numai că nu mi s-a părut un bun exemplu pentru toată lumea aflată acolo. Și tot așteptând, mi-am aruncat privirea și spre ferestrele de la Policlinica din imediata vecinătate. Acolo ce să vezi? Un cadru medical, după cum era echipat, fuma tacticos după o fereastră. Părea a fi o toaletă acolo, ceea ce mi-a adus aminte de vremurile când fumam în baia de la liceu. Alte vremuri… Numai că acum, cum bine știm, fumatul la interior e interzis. Mai ales într-o unitate medicală. Mă rog. Încurcate sunt căile Domnului. Ar mai fost și altele de povestit, dar mă opresc. Să nu devin plictisitor. Ideea e că foarte ușor să fii observator, chiar și la Unitatea de Primiri Urgențe. Dar mai bine să nu ajungem acolo. Așa că…sănătate la toată lumea!
Alex Vrînceanu