Omule, ești praf de stele!

De când lumea și pământul bolile au luat cu samavolnicie locul sănătății.Felurite feluri s-au înghesuit pe capetele oamenilor. Niciodată nu a contat de ești mic sau mare, sărac sau bogat. Nimeni și nicicând nu ar trebui să fie secerat de suferință. Dar, oameni buni, cum poate duce povara cineva atunci când e vorba de sume și situații inimaginabile? O să-mi spuneți că nu se poate! Ba, se poate: fratele îți dă măduvă, mama rinichi, tata ficat, oamenii străini inimă, sânge, bani, obiecte…. Soluția este să fim empatici, să ne așezăm în pielea celui năpăstuit. A da și a primi este cheia reușitei.Oameni buni, nu întoarceți capul când vedeți suferință! Odată și odată toți ajungem praf de stele … Să licărim măcar dacă de luminat e greu!

KO