Păcat de investiție

În cartierul CFR din Bacău a fost amenajată o mică piață. S-au văruit pereții, s-au reconstruit acele mese din ciment, s-a făcut curat. Foarte bine. A fost dorința noastră, a celor care locuim aici, să avem și o piață în zonă. Dar tot nu avem. Pentru că în această mică piață nu vine nimeni. Doar joi, când cică ar fi zi de târg (care târg, mă întreb?), mai vin vreo doi țărani cu lapte și un caș. Dar dacă vrem să ne facem piața, să ne luăm o legătură de zarzavat, vreun kilogram de cartofi sau un ou proaspăt, tot în centru mergem, la Piața Mare. Cinci kilometri de mers pe jos! Și mai trebuie să trecem și peste linia ferată, mai luăm și autobuzul, și acolo ne ducem. Sunt mulți oameni în vârstă în acest cartier, ne e greu să mergem atâta drum și tare mai avem nevoie de o piață. Cum putem fi și noi ajutați oare? E prea mult? Păcat de investiția asta care s-a făcut, că tot degeaba e. Avem piață, dar nu și comercianți. Sunt condiții, dar noi tot în Piața Centrală trebuie să mergem, «în Bacău», cum spunem noi aici, pentru că e destul de departe.

Florica M.