S-a schimbat prognoza, cică mâine ninge,
Sper sa nu fiu insa, iarăși amânat,
Ciorile, pe sârme, dau a ma convinge,
Ca va-ncepe iarna cu adevărat…
Nu știu ce îmi face inima sa bata,
Cu mai multa pofta, în ritm mai alert,
Și de ce privirea înspre zări tot cata,
Norii ce se-aduna ca pentru concert.
Pana una, alta noaptea-ncet coboară,
Și în întuneric, tot a dispărut,
Cine sa mai vadă ce se-ntapl-afara,
Dacă așteptată iarna-a inceput
Deschid puțin geamul și, în acea clipa,
O lumina mare la stâlp s-a aprins,
Când, vântul balaur, bate din aripa,
Și miroase-a iarna, dar, nicigând de nins…
Las pe dimineața
sa constat minunea
Sa ma ierte, Domnul, nu mai cred nimic,
La cât ne înșală și ne minte lumea,
Nu mai este Lege și-atunci, ce sa zic…?
Poate, de-asta data spun și, au dreptate,
Nu doar sa ne cânte-n struna, cum vrem noi…
Ar fi însă culmea, după lunga noapte,
In loc de zăpadă, sa vad tot noroi!
Nicolaie Ionescu