Ma gândeam că anul ăsta ,n-o mai fi atâta ură,
Între marile partide,între politicieni,
Nici duelu-ntre Palate,de asemene-anvergură,
Între cei de la Putere și Cel de la Cotroceni.
Respectând Aniversarea unui secol de Unire,
Musai era necesară,o-nțelegere,zic eu,
Dovedind fără tăgadă la întreaga omenire,
Că românu-are rușine și frică de Dumnezeu.
Mare mi-a fost doar speranța și asemeni așteptarea;
Ceea ce se-ntamplă insă,poate fi numai la noi,
Nimănui nu-i mai încape-n minte ,nici măcar mirarea,
Că nu avem bani de pace,dar ne arde de război.
Ni s-a dus in lume buhul,însă nouă nu ne pasă:
Ponegriți bețivi și leneși,ciorditori și de scandal,
Deja de mult timp străinii ne fac ordine in casă,
Iar dreptul ,democrația ,sunt un subiect banal.
Ar fi culmea ironiei,acest an cu miza mare,
Centenarul Întregirii,cum vrem sa-l etichetăm,
Să ne fie cea din urmă,de-acest gen Aniversare,
Să n-avem după aceea,ce să mai aniversăm.
Este timpul deci,să puneți capăt la întreg scandalul!
Doar furtună veți culege,semănând în brazdă vânt.
Bunăstarea românimii, să vă fie idealul,
Viitorul Țării Sfinte,să vă fie Legământ.
Nicolaie Ionescu
Bacau,26.02.2018