Prima decad-a lui decembrie-a trecut,cu-aliura unei ierni adevărate,
Un amalgam sărac în conținut,ce noi îl definim normalitate…
Pân‘ la Crăciun,mai sunt două stămâni(săptămâni),dar anul ăsta tot românul spune,
Cu așa pensii,la așa scumpiri,facem Crăciunu-n Post și Rugăciune…
Nu știu de ce ,dar cu atâta frig,și-atât de timpuriu ce vine seara,
Eu,mai c-aș renunța și la Crăciun,să vină mai devreme Primăvara,
E întuneric pe la ora cinci,și teamă-ți e să mai ieși după șapte,
Dar nu de urși,sau lupi , ci de bețivi și,…de drogați ce-și fac de cap, prin noapte..
Cum,mai ales acum ,de Sărbători,poliția-i mai îngăduitoare,
Că nu mai bagă-n seamă, pedepsind,neânsemnații hoți de buzunare…
Unde mai pui,că intenționat,cred unii că-s soluții salvatoare,
Că,unde mai găsești atât confort și siguranță,cum… la închisoare…
Noi râdem,însă mai mult e de plâns,că se prevede-n vremea viitoare,
O altă Pandemie pe Pământ,de data asta ,însă și mai mare…
Și-atuncea ,la ce bun să mai avem,chef de sărbătorit ,de sindrofie,
Când e posibil,la o lună,doar,să dispărem,răpusi de pandemie…!
Eu zic să trecem însă,de Crăciun, de Revelion și-apoi de Bobotează,
S-analizăm ce trebuie făcut,să rezistăm la ceea ce urmează.
Că,până-atunci,senilii boșorogi,își vor schimba și-ei punctul de vedere,
Sperăm că Dumnezeu va pedepsi,dorința lor nebună de putere.
Nicolaie Ionescu
Bacau,11 decembrie 2023