Ne domină un sentiment de teamă,cum,pacea e pe muchie de cuțit,
Iar pandemia,ne pândește-n umbră,parc-așteptând…momentul potrivit.
Sunt multe griji, de parcă o dorință,de-a fi mai rău le-adună permanent,
Să ne înece sufletul și mintea,să ne umbrească-orice eveniment.
Mereu,suntem șocați de câte-o veste,ce ne prevede viitorul greu,
Și,regretabil că speranța este,nicicum la semeni…,doar la Dumnezeu.
Da’n ciuda greutăților diurne,ce ne apasă parcă sfidător,
În minte și în suflet se aprinde,spiritul blând al Sărbătorilor.
Parc-am lua surplus de vitamine,sau cine știe ce alt tratament,
Că ne dă ghes,dorința de-mplinire,de a trăi acest eveniment…
Dăm,liber frâu,iubirii să cuprindă ,tot ce e-n jur dorit și necesar,
Uitand măcar un timp de răutate,chiar dac-apoi,greul va-ncepe iar…
Doar faptul că viața-i trecătoare și fără viață totulul e în van,
Ar trebui pe toți să ne convingă,să fim …mai…oameni,la sfârșit de an.
Și din tot ceea ce ne prisosește,cei care-avem mai mult în buzunar,
Să dăm pe-un colț de pâine și-o bomboană,bătrânilor ce-așteaptă…pe trotuar.
Știu că zâmbesc,din cei ce-aud acestea și n-au de gând nimic a oferi,
Dar…,să nu fie prea târziu,când viața și tot ce au,vor pierde într-o zi.
Dacă-n Hristos,în Duhul Sfânt și Tatăl,viața fiecare vom trăi,
Cu crezul Iisus și-n Înviere,orice speranță se va-mplini.
N-avem ce pierde,chiar dacă vom pierde, să credem că e lucrul cel mai bun,
Că este prețul descrețirii frunții,la cineva…,în Ziua de Crăciun.
Nu-i de găsit nicicum echivalentul,ce luminează din interior,
Ce dă puteri ,ce sufletul animă,Spiritul blând,al Sărbătorilor…
Nicolaie Ionescu
Bacău,9 dec.2022