Mă numesc Costică Gânga din Bacău, ușor de găsit. În noaptea de 17 spre 18 Decembrie 2024 am călătorit de la Timișoara la București cu trenul IRN79, bilet EFNR2726, cu plecare din Timișoara la orele 22:33.
După un timp a urcat un individ ciudat: tânăr, cu barbă, încălțat doar cu niște papuci de casă fără ciorapi, de etnie romma cred, dar foarte slobod la gură inclusiv cu personalul trenului care era o femeie.
Mi-am dat seama că va coborât la Filiași pentru că avea locul pe aceiași linie, doar pe celălalt rând de scaune și vorbea tot timpul la telefon sau în vânt dar deranjant pentru ceilalți călători. Cred că fiecare și-a mușcat limba spre nu a interveni în vre-un fel, ceia ce a fost mai înțelept. La un moment dat i s-a pus un geamantan uriaș la picioare ceia ce i-a redus confortul, excitându-l mai tare.
Între timp am văzut 2 indivizi înalți, supli, până în 50 de ani, unul cu barbă, celălalt complet tuns, trecând pe culuar ca orice călători. Tânărul recalcitrant a adormit un timp iar trenul a depășit stația Filiași, acesta aprinzându-se mai tare. La un moment dat tipul tuns complet a apărut îmbrăcat cu un pantalon militar și cum-necum l-a liniștit pe recalcitrant a cărui bilet de călătorie devenise invalid, lucru care l-a pus în drepturi pe cel tuns, cu pantaloni militari care a început o predică lupească inadecvată unui oficial. După un timp l-a întrebat pe recalcitrant care devenise mielușel unde va coborâ, acesta a spus că la prima oprire. Atunci chelul scoate un pistol, îl îndreaptă către celălalt, împingându-l către ieșirea din vagon.
M-am simțit imediat Darie a lui Darie din „Prin cenușă imperiului” (sper și al Sistemului; canibal, paedofil, furnizor de droguri, …, ). Am intervenit spunându-i pistolarului că nu era cazul să acționeze în felul acesta în public, într-un mijloc de transport. L-a condus pe recalcitrant afară din vagon după care s-a întors la mine și într-un mod nepoliticos a încercat o predică amenințătoare. L-am rugat politicos să nu mi se adreseze astfel la care m-a amenințat cred, într-o limbă necunoscută mie. I-am spus doar să vorbească Românește pentru că suntem în România. După ce l-au coborât pe cel în cauză, s-au întors în civil, s-au așezat pe locul aceluia făcând aluzii provocatoare. Mi-am văzut de călătorie.
Nici acum nu sunt convins dacă a fost o întâmplare sau o înscenare spre a ne cultiva nouă, mulțimii, sentimentul de nesiguranță, intimidare, teroare, cowboy-ism american. Acel recalcitrant putea fi liniștit de la început, tot de către ei, dar fără valiză, și pistol.
Stăpânire, unde ne-ați adus?
Grijă mare,
Costică Gânga