Toamnă gri…

E,din nou ,septembrie,deci toamnă!
Prima zi deja a început,
Cu un răsărit,ce ,nu diferă,
De cele ,din luna ce-a trecut…,
Doar cu triste vești ,în conținut.

Va fi cică-o toamnă mohorâtă,
(Nu,c-aș ști prognoza de-undeva).
Doar,nu că ,va fi vreme urâtă,
Nici că ploaia ne va inunda,
Ci,scenariul hâd, ce va urma…

Nu,cumva că-ar bate vreo vântoasă,,
De la ruși,sau de la asfințit,
Ci ,prin buzunare și prin casă,
Și prin sufletul de ganduri răvășit,
De speranța-n viitor golit…

Nu știm cum ,sau de va-ncepe școala,
Cine,când și cum va proceda,
Cât de cât să tempereze boala…
Și, ce stimulente se vor da,
La cobai ,de se vor vaccina.

Chiar de e septembrie…,deci toamnă,
Nu mai este cum era odat…!
A-nceput din nou carantinarea,
Chiar de-avem din câmp de adunat,
Și câțiva, boboci de numărat.

De-ar fi să urez ceva de toamnă
Și-astfel subiectul să-l închid,
Ar fi să oprim această dramă,
Cu acest virus crud, perfid,stupid,
Diabolic,denumit Covid!

Nicolaie Ionescu
Bacău,01.09.202