Tristețea copilăriei

Ziua de ieri ar fi trebuit să plouă cu zâmbete și bucurii pe fețele tuturor.
Din transmisiile live ale spectacolelor din diverse locații, am văzut copii triști, obligați să urce pe scenă, să își termine numărul și să plece cât mai repede altundeva. Spectatorii….. puțini, bătuți în cap de soare, nu rezistau decât la unu-două numere.
Observatorii ne-au prezentat aceleași spatii pline de gunoaie împrăștiate de needucați sau păsările cerului, aceleași gropi în alei și șosele, aceleași scrânciobe și locuri de joacă ponosite. Se tunsese iarba pe alocuri, dar tristețea era în floare. De ce oare nu mai pot oamenii să se bucure?

Iți bitzi