După un început de an destul de dificil, dominat de politică, de măsuri administrative care au creat panică în rândul populaţiei, am nădăjduit că apropierea sărbătorilor de primăvară, Floriile, Învierea Domnului, ne va aduce cu ele şi veşti mai bune. Am fost la biserică ca orice creştin, am ascultat slujba şi am plecat acasă mai liniştită, cu sufletul împăcat că am văzut oameni fericiţi, m-am întâlnit cu prieteni, cunoştinţe, ne-am urat sănătate, bucurii şi sărbători cu bine. A fost frumos. De ce, la noi, nu se poate să domnească pacea şi înţelegerea în fiecare zi, să procedăm după exemplul Domnului Nostru Iisus Hristos, care s-a sacrificat pentru noi, care şi-a îndemnat discipolii să facă fapte bune, ne-a lăsat şi nouă pilde şi învăţăminte de viaţă. Cel mai mult mi-a plăcut când preotul a spus (a citit din Sfânta Evanghelie) că omul a venit pe pământ pentru a face fapte bune, să-şi iubească aproapele, să trăiască în adevăr, credinţă şi dreptate. Şi a mai spus ceva: să nu fim egoişti, să învăţăm să dăruim. Şi mi-am amintit de spusele unui mare bărbat al neamului, Barbu Catargiu, care ne-a lăsat un mesaj de la acelaşi izvor (citez din memorie): Totul pentru ţară, nimic pentru noi! Eu cred că numai aşa, doar aşa, vom face viaţa mai bună, mai frumoasă. O să spună cineva că altele sunt problemele ţării. Poate este adevărat, dar oricare ar fi ele, sunt convinsă că numai împreună vom reuşi.
Doresc la toată lumea gânduri bune, sănătate şi sărbători fericite.
Gabriela Mustaţă