Veșnicie

Doina, cântecul de jale al sufletului românesc încă din vremuri arhaice, a răscolit geniul eminescian și sufletul său iubitor de neam.
La vreme de restriște, poezia eminesciană devine cântec de jale, din preaplin de revoltă!
Am fi vrut să nu mai plângă nimeni “De la Nistru pân la Tisa”, dar, din păcate, prigoana pe capetele românilor pare a nu se mai sfârși. Cum l-au otrăvit pe geniu, așa ne otrăvesc și pe noi!
Omagiu nemuritorului poet!