Visuri cu autostrăzi

Îmi dau şi eu cu părerea, ca orice cetăţean român, onest şi…bine informat. Care este marea problemă a României? Evident că autostrăzile. Nu putem şi nu putem, nu suntem în stare, să construim o autostradă peste Carpaţi, pe sub Carpaţi, care să ne ducă direct în Occident. Nu se mişcă de mai bine de 20 de ani Comarnic- Braşov, nu se urneşte nici Piteşti – Sibiu, iar mai nou batem pasul pe loc cu Tg. Mureş – Iaşi sau Braşov – Bacău – Iaşi, cele două variante fiind o diversiune: să se întârzie amândouă cât se va putea.
Şi, acum, părerea mea. Noi putem să construim ambele autostrăzi, România are capacitatea materială, tehnică şi umană să le finalizeze, doar că cineva are interes, interese, mari interese, ca munţii noştri să rămână, aşa cum au fost, obstacol în trecerea facilă din Muntenia şi Moldova, în Ardeal. Ce spuneţi de această idee? Câte autostrăzi s-au construit în vechiul Regat după 1990? Una, Bucureşti-Constanţa. Este frumos, util, civilizat că Transilvania are mai multe autostrăzi decât toată România!
Nu insinuez nimic, constat doar. Autostrăzile, mai ales cele strategice pot facilita transportul rapid al oricărui vehicul, pe 4-6-14-24-36 roţi, cât şi pe şenile, indiferent de tonaj. Aşa-s autostrăzile bine făcute. N-ar fi păcat să stricăm frumuseţea peisajului, să infestăm apele, să poluăm minunatul nostru plai? Să rămână aşa cum ni l-a lăsat Bunul Dumnezeu! Cu urşii, care trebuie protejaţi, mai nou şi gândacii sunt puşi sub protecţia Europei, cu căprioarele care au stabilite traseele din cele mai vechi timpuri şi nu le putem deranja. Cum să le strici obiceiurile! Indicaţiile, avertismentele şi reproşurile vin de la mai marii Europei: ocrotiţi natura şi animalele, lăsaţi-o mai uşor cu autostrăzile. Luaţi-o prin păduri, ca Badea Cârţan, timp aveţi, iar dincoace de munţi vă aşteaptă autostrăzile. Nu vi le ia nimeni, Doamne Fereşte!
Eu aşa văd situaţia, altă explicaţie nu este.

Constantin Enache