De obicei părinții nu mai au timp pentru a discuta cu cei mici despre pericolele care îi pot paște pe stradă iar Poliția nu poate fizic să depisteze incidentele înainte de a se întâmpla deși, uneori reușesc asta. Țin să felicit, însă părinții care și-au găsit timpul și răbdarea de a explica unui copil că refuzul și fuga sunt cele mai bune arme în aceste probleme…dar ce te faci dacă copilul nu e învățat și pe deasupra stă și la țară unde se muncește mai mult și se discută mai puțin despre asta…
Ce așteptări mai poți avea de la copiii de la țară dar de la cei de la oraș? Partea îngrijorătoare e alta, că ei nu mai sunt conștienți față de nimic! Parcă se „aruncă” pe trecerea de pietoni fără să privescă în stânga și în dreapta, nu mai acordă atenție jocului în aer liber și nici prieteni nu mai par să știe să își facă decât pe rețele de socializare de care știm cu țoți cât de nesigure și înșelătoare sunt…
Ei bine, pe stradă ce se mai întâmplă? Se împlică cineva când este vrun incident?…Hmm…cred că e mult să spun că se sesizează cineva…Trecem nepăsători deobicei, dar devenim compătimitori cât se întâmplă cazuri de acest gen…Mă întreb…Ce mai pot face părinții? Dar polițiștii ? Dar noi, comunitatea ce facem?
Elena Andronic