Iubiți confrați,e vremea-naintată,
Chiar unii spun că e deja târziu,
Istoria de azi e contestată,
De cum români de pân-acum o știu.
Nu doar istoria se schilodește,
Ci tot ce-nseamnă educație,
Nimeni nu mai gândește românește,
Ci doar ce hotărăsc cei din U.E.
Atât de reformat e-nvătământul,
C-a depășit și semnul de prea-plin,
Și dă să fiarbă de necaz Pământul,
Că devenim un neam de babuin.
Pe discipline-s zeci manuale,
În versiuni ce greu e să le-accepți,
Scrise de autori de trei parale,
Dar ce se dau ai naibii de deștepți.
Mari absolvenți de școli licențiate,
Chiar mulți prin doctorate au trecut,
Dar stau tablou de-i pui să îți arate,
Pe hart-orașu-n care s-au născut.
Ce să mai zic de limbile străine,
Ce le cuvantă prost și agramat,
Dar nu vorbesc nici românește bine,
Ci-n dezacord și ne articulat.
Trecând patru ,cinci ani prin facultate,
Și vreo doi trei ani la masterat,
Nu capătă nici notorietate,
Nici har în vreo metoda de predat.
Așa-am ajuns în cele trei decenii,
De Occident pe creștet mangaiați,
Întru ale prostiei vrednici genii,
Ca Ei ne vor de fapt niște ratați.
Soluția-i să detronăm prostia,
Să dam incompetența la casat,
S-ajungă să conducă-n România,
Românii ce “pe bune-au învățat”.
Nicolaie Ionescu
Bacau,18.01.2019