Anormalitate(definitie și paradigmă),
Gândeam că nu o să găsesc,
În dicționarul românesc,
În paradigme,definiții,
Aproximări și supoziții,
Un termen ,zic eu mai aparte,
Acel de… anormalitate!
Dacă normal,e ce vedem
Și-arată cum ne așteptăm,
Ceea ce-i anormalitate,
Înseamnă-ntăi o noutate
Dar și ceva ce apărut,
E și mult mai puțin… plăcut,
Bine-nțeles…, surprinzător,
Spre indignarea tuturor…!
…………………………………….
Când,ce să vezi,plin de uimire,
Dar și mare,dezamăgire,
În dicționar,de am cătat,
Am constatat imediat…
Între cuvintele postate,
Cu definiri sofisticate,
Și cel de…anormalitate!
De fapt,era de-nchipuit ,
Deci și normal,să-l fi găsit,
Când,toate cele întânplate,
Oriunde,în societate,
Mai mult ,sunt anormalitate.
Când tot din ce era normal,
S-a schimbat,brusc…,val după val,
Cum am trăit(deci,cum se știe),
Acest noian de nebunie,
Și anormal…,de pandemie.
Eh,valul unu,valul doi,
Și trei …și patru ,mai apoi,
Dar…,nu se-ncheie tot aici…
Că vine,cică,valul…cinci!
Iar de aici tot ce se poate,
Cuprinde-n anormalitate!
Nicolaie Ionescu-Bacău,12.11.2021