Sunt un cetățean responsabil și corect. Îmi fac bine treaba și nu aștept mai mult decât mi se cuvine. Cu alte cuvinte, dezaprob ferm șpaga dar și alt gen de atenții. Cu toate astea, prin primăvară am avut câteva probleme de sănătate. Cum mi-e frică maxim de ce e mai rău, am dat fuga la medic. Am dat peste o doamnă doctor de excepție: implicată, drăguță, profesionistă. Am plătit totul ca la carte. Pentru că mi-a luat o piatră de pe inimă și m-a făcut bine, am zis că trebuie să-mi arăt cumva recunoștința, pentru ea ca persoană și cum m-a tratat. Chiar dacă nu sunt de acord cu așa ceva, am luat un buchet de flori, o sticlă de șampanie și un pachet de cafea, de cea mai bună calitate. Pentru că așa am văzut că se practică. Dar ce mi-am zis eu? Ca să știe că sunt de la mine, am lipit pe fundul sticlei, o bulină galbenă pe care am scris inițialele mele. Mi-am zis că o să înțeleagă doamna. Viața și-a urmat cursul firesc și iată că ne apropiem de final de an. Săptămâna trecută primesc un telefon de la un preot. „Omul lui Dumnezeu” avea probleme acasă cu instalațiile sanitare. Am uitat să precizez că eu sunt instalator, iar lumea spune despre mine că sunt unul bun. Eu spun doar că îmi fac treaba. Mă duc acasă la părinte, rezolv treburile cum trebuie, iar clientul mulțumit a plătit fără să șovăie până la ultimul leu, semn că a fost mulțumit. Când să plec, preotul pune o sticlă de șampanie într-o pungă specială de băuturi pe care tot mi-o oferea iar eu încercam să refuz pentru că am fost plătit pentru treaba pe care am făcut-o. „S-o ai și matale de Sărbători. Nu-ți face griji, că eu tot de bodaproste am primit-o”, îmi spune părintele. Accept în cele din urmă cu gândul că am să o folosesc în noaptea de Revelion. Ajung acasă și când să pun sticla în dulap îmi sare ceva în ochi de pe fundul sticlei. Ce să vezi? O bulină galbenă pe care erau scrise inițialele mele. No comment!
Radu Burghelea