De ce nu se lucreaza noaptea, ca sa nu ne incurce ziua?

Vreau sa semnalez, foarte revoltat, o situatie care ma enerveaza enorm. Am crezut ca este doar meteahna administratiei locale vechi, dar vad ca aceste practici continua sa fie la noi in oras. Concret, despre ce este vorba.

Ma grabeam dimineata, marti, 6 septembrie, sa ajung la serviciu. Locuiesc pe Stefan cel Mare. Eram in masina personala. Si asa strada aceasta este foarte aglomerata, si asa se creaza blocaje mereu, mai ales când lumea pleaca la munca, si asa coada de la semafor se intinde pâna dupa fostul Strand al Tineretului, si asa e haos acolo mereu. Dar marti dimineata, ce sa vezi? Un nou blocaj.

Dar nu, nu neaparat din cauza traficului! Ci din cauza unei ditamai masina de la Spatii Verzi, care chiar in acel moment (repet, era ora de vârf, dimineata, când toata lumea se grabea sa merga la serviciu) s-a proptit in strada ca sa ude spatiul verde. Cum? Nici mie nu-mi venea sa cred ce vedeam. Iar oamenii de pe acea masina nu pareau deloc grabiti, nu aveau nicio treaba ca noi, cei de la volan, simteam cum ni se umfla o vena la gât, nici nu auzeau claxoanele noastre, nu… ei isi vedeau linistiti de treaba lor, nestingheriti. O treaba care ar fi putut fi facuta si noaptea.

Asta e intrebarea mea! De ce nu se lucreaza la astfel de lucruri, nu dezaprob, absolut utile, noaptea, când e liniste si pace peste tot? De ce nu se matura strazile noaptea, de ce nu se repara carosabilul noaptea, de ce nu se uda florile noaptea, de ce? Nu mai spun de masinile de gunoi, alta problema, care tot dimineata le apuca sa ridice ghenele de prin oras, de blocheaza stradutele dintre blocuri si nu mai poti iesi cu autoturismul personal, pentru a ajunge, unde credeti?, la serviciu, normal.

Vine acusi iarna. Vor fi nameti peste tot. Parca vad ca si deszapezirea se va face tot ziua. Pariu? Haideti sa fim mai operativi! Incercati, domnilor, cei care coordonati aceste activitati, sa va puneti si in situatia noastra, a celor care vrem sa semnam la timp condica de la firma. Va multumesc. Sper sa fiu si auzit.
Cu respect,

Valentin Dima