Gunoiul de sub preș

Treabă neterminată. Și ne mirăm de ce-o ducem rău, dacă ne apucăm de ceva și nu ducem până la capăt ce-am început! Înainte de alegerile, din toamnă, nu aveai unde să mai parchezi mașina de fluturașii lăsați pe parbriz, care te avertizau că pe strada ta se va asfalta. A fost un hei-rup de toată admirația, contra cronometru. După aceea… pauză. Unde s-a asfaltat, gurile de canal așa au rămas. Îngropate. Cineva a venit cu geniala idee de a le acoperi cu pietriș, să nu cumva să înghețe. La prima ploaie a și fost măturat. Sunt șofer profesionist și fac distribuție. Este imposibil să le eviți. Numai pe Str. Carpați, unde este sens unic, gurile de canal se înșiruie din 20 în 20 de metri. Am crezut că dacă vremea a ținut cu șoferii, va ține și cu cei care au asfaltat, să-și termine treaba. M-am înșelat. Dar mai am speranță. Urmează un alt rând de alegeri și de promisiuni.

Petrică Mocanu