Gândul,că se face bine,că afară se-ncălzește,
Pomi ce stau să dea în floare,câmpul care înverzește,
Liziera ce se-mbracă și…pădurea ce învie,
Parcă-mi re-trezesc în suflet,un motiv de bucurie…
Ieșiți,dragilor afară,stați de vorbă cu natura,
Nu vă-nchideți în cămine,să bîrfiți,să creșteți ura,
Să faceți mîrșave planuri,cum să vă îmbogățiți,
Sunt atîtea alte feluri,să vă faceți fericiți…!
Eu,mă duc mereu la țară,sădesc pomi,pun bulbi de floare,
Pun la punct tot necesarul,pentru vara viitoare,
Pregătesc gospodăria ca de Paști,s-arate bine
Și-astfel parcă că uit de toate…dar,mă regăsesc pe mine!
Spunea Preotul Duhovnic,poți fi foarte fericit,
Fără bani,fără avere,…ci mergând la…pescuit.
Stând în tihnă,după muncă,la una mică,în cerdac,
La cafea ,cătând norocul-n florile de liliac,
În grădină sub caișii,sau sub merii înfloriți,
În zăvoi,cătând nuiele,undițe să încropiți,
Pe deal,curățând la vie,straturile-nsămânțănd
Și,la… când mai vin copiii, pe la noi(sau voi)visând…
De mâncare ,se găsește,fie el și-un colț de pâine,
Cu o ceapă degerată…,asta-nseamnă sigur…,mâine!
Fiindcă,adunând avere,devii,…un debusolat,
Panicat,în disperare,nu cumva să fii furat…
Uiți de tot,de sănătate,de iubire,de amici,
Și când cazi,lovit de rele,nu mai poți să te ridici…
Mare om,acel Duhovnic,păcat că s-a prăpădit…!
Cât de bine-am sta-mpreună…,sub mălinul înflorit!
(Preotul Mircea Munteanu,a trecut la cele veșnice,fulgerător,cu câteva zile înainte de Paște)
Nicolaie Ionescu
Bacau,22.03.2022