Mă tot întreb de o bună bucată de vreme de ce este mai apreciat sportul practicat în cluburile primăriilor sau ale ministerului, decât cel practicat în cluburi private. Nu știu de ce se fac aceste diferențieri. Cred că rezultatele muncii unor sportivi ar trebui cunoscute de toată lumea mai ales dacă acestea sunt foarte bune, fiind încununate cu câștigarea unor medalii și chiar trofee. Apoi, de ce ar conta mai mult sporturile de echipă decât cele individuale. Nu tot despre muncă e vorba? Și să nu mai vorbim de bani, sau mai bine spus de finanțări. Cei din cluburile private nu beneficiază de sprijinul autorităților de niciun fel, iar rezultatele lor poate sunt mai importante decât ale unei secții dintr-un club plătit de bani publici, secție care e pe la coada rezultatelor în sportul respectiv. Și când vin, la final de an, premieri, cu toții beneficiază de recunoștință din partea noastră, chiar dacă unii nu o merită. Dar cei din cluburile private? A! Ei nu, că nu-s ai noștri. Ei sunt doar ai lor și gloria e doar pentru ei, nu și pentru comunitatea pe care o reprezintă. Dar ce să-i faci? Așa-i la noi. Nu contează ce contează, contează doar cine trebuie. „C-așa-i în tenis!”, cum spunea regretatul Toma Caragiu.
Radu Tudoran