M-am săturat… salivând. De ce atâtea feikuri, fackeuri că nici nu știu cum se scrie corect în engleză, când e vorba de minciună, dezinformare. Aud la televizor cum aruncăm noi, mâncarea la gunoi. De 32 de ani românașul nostru nu a fost mai chibzuit ca acum. Și-a umplut masa ca să dea bine de Crăciun. Au venit și colindătorii…
Liniște, pace și bucurie. Porcul s-a dus! Bugetul pentru noaptea de Revelion mai susține o sticlă de șampanie și o ramură de vâsc. Apropo de sticle, am dus și eu la pubelă, selectate, dar mâncare aruncată nu am văzut. Duminică, a doua zi de Crăciun, era coadă imensă la pâine, la puținele magazine deschise. S-a vândut tot. Am uitat de dietă, am uitat de mămăligă. De Vasile și de Ioan, dacă nu ai ceva pus deoparte, stingi lumina și te dai plecat de acasă. Ce sorcovă? Cum să-i dai copilului care îți urează numai de bine, un leu.
E drept, e mai mult decât primești compensație la factura de curent. Am uitat că avem și o subdiviziune, bănuțul? Cu ce îl încurajezi să-ți mai bată la ușă? Da! Poți să-i promiți că-i vei da la anul mai mult? Dacă tot ne-am obișnuit să fim mințiți… de ce nu? E trist! Nu se aruncă mâncarea.
Am observat că cine o face, că nu i-au venit musafirii, o lasă frumos împachetată, mai la distanță de tomberoane. Cât despre cozonac? Așa bine împachetat, are suficient termen de garanție, să ținem dieta cu pâinea.
Vasile I.