Despre acest festival s-a vorbit si inca se vorbeste. De bine, de rau, ca, de’, asa e la noi la români. Despre acest festival vreau sa spun si eu câteva cuvinte, insa in o cu totul alta directie. In ciuda unui buget urias, organizatorii se bazeaza foarte mult si pe voluntari.
Jos palaria pentru acesti tineri care s-au daruit trup si suflet pentru acest eveniment. Doar ca, de multe ori, voluntarii s-au simtit inutili.
Unii dintre ei spun ca au intrebat ce trebuie sa faca, iar raspunsurile primite au fost ceva de genul „vedeti si voi ce mai trebuie facut pe aici”.
In alta ordine de idei, o parte din voluntari au fost insarcinati cu insotirea invitatilor. Toate bune si frumoase, dar când au trebuit sa-i conduca pe artisti la masa, tinerii nostri voluntari nu au primit nici macar un pahar cu apa.
Asta mi-aduce aminte de secventa aia din filmele românesti in care boierii stateau la masa si aruncau iobagilor sa linga si ei niste oase de pe la ospaturile lor imbelsugate.
Revenind la voluntarii festivalului, cred ca meritau si ei macar un pahar cu apa, si poate, un covrig de 50 de bani.
Ca de’, festivalul a avut un buget consistent. Sa fie fara suparare, dar mai este timp sa indreptam si aceasta situatie…
Ariel Ionescu