Daca ar auzi cineva ca, la noi, in Bacau, se lucreaza in draci, in mod sigur s-ar muta aici, crezând ca locul arata ca…in Neckerman. Dar, daca ar sti ca, de fapt, se tot sapa si niciodata nu se mai termina, ar fugi ca puii de potârniche.
Cum naiba sa nu fuga, daca peste tot locul sunt gropi si numai gropi. Nu spun ca nu e bine ca se mai face ceva, dar nu in halul asta. Despre calvarul de pe Milcov, Stefan cel Mare sau Mioritei, am vazut ca s-a tot scris, fara sa-i doara capul pe cei de la primarie. Bacaul, la seceta care a fost, e un oras prafuit, la propriu, o mahala.
De exemplu, la mine in zona, pe Panselelor, au inceput sa sape si, la fel, locul arata ca dupa razboi. Nu sunt protejate, cumva, gropile, santurile, pot cadea copiii care trec sau se joaca pe acolo. Chiar si adultii se pot accidenta. Nu sunt Gica Contra, dar dupa parerea mea, seful de santier n-are nicio treaba despre cum se fac lucrarile in constructii.
Si eu am lucrat, 39 de ani, in domeniu, dar n-am vazut nicaieri asa mizerie si dezinteres. Si vorba aia, am lucrat si in Libia, in Israel, peste tot. Cel putin in Israel, au grija de cetateni si semnalizeaza vizibil, sa vada tot prostul ca acolo se construieste. Si aici ar trebui ca, vineri sau sâmbata, când pleaca acasa, sa strânga lucrurile, nu sa le lase imprastiate ca sa se loveasca oamenii când trec pe acolo, mai ales noaptea, când nu se vede mai nimic.
Si sa imprejmuiasca cu ceva locul, sa vada omul ca e pericol sa cada in sant. Dupa o ploaie care a fost in vara asta, acum vreo trei saptamâni, am alunecat pe marginea santului si m-am pravalit ca un sac. Putea sa fie un copil sau o femeie, Doamne fereste! Cine raspundea? Si apoi, cred ca nu trebuie sa-si rupa cineva picioarele ca sa invete unul ca trebuie sa asigure locul.
Gherghel Ion