Să zâmbim toleranți sau să plângem în disperare…

După ce căzut-au comuniștii,inimaginabil de ușor,
De-a rămas surprins tot Occidentul,de succesul scenariștilor,
După ce minciuna libertății pe entuziaști i-a amețit,
De-au mușcat momeala abundenței,acordata-aproape gratuit,

După ce au invadat o țară,cu tot ce înseamnă elevat,
Iar noi am distrus ce ridicasem și la fiare vechi le-am aruncat
După ce ne-au ologit armata,oferindu-ne promisiuni,
Cu mai multe scuturi protectoare,la posibile agresiuni,

După ce ne-au luat forța de muncă,pregătită de decenii chiar,
De-am rămas cu pruncii și bătrânii,pe pământul milenar altar,
Și-am adus să ne rezolve treaba,indieni,chinezi și africani,
Națiunea noastră-ncet dispare(sigur sunt)în următorii ani.

Scolile se fac la domiciliu,doar din când în când,la școală chiar,
Oricum din materia predată,prea puțin din elevi au habar,
Iar despre liceu și facultate,la ce taxe sunt, e mai ușor,
Să ai cunoștințe-propiate,că-i mai accesibil prețul lor.

Deci trecu o mare perioadă,de când comuniștii au căzut,
Și,după mai mult de trei decenii,ne trezim că totul e pierdut.
Nimic nu mai merge bine-n țară,și nimic nu mai putem schimba,
Cât timp Occidentul ne tratează mai rău ca pe-o colonie-a sa.

Pandemia,o gogoașă mare,din care toți fraieri-au mușcat,
Vaccinați fiind cu apă chioară,înzecit ca preț,de-am achitat,
Iată-ne-acum că plătim cu forța,alt preț uriaș pentru-un război,
În care-au pierit ucrainienii și urmează să pierim și noi…

Trăim cea mai mare tragedie,de parcă de asta am venit,
Să jucăm un rol de mare dramă,neamul lumii cel mai păcălit…
Puși fața-acestei experiențe,nu știm cum să reacționăm,
Să zâmbim nevinovat ca proștii,sau ,ca de-obicei,să…disperăm!

Nicolaie Ionescu
Bacau,septembrie,2023