Cum să nu te amuzi? Caragiale, apropo de purtatul măștii, în „O scrisoare pierdută”, actul IV, personajul cu replica nu vine mură-n gură…, ca și Jules Verne, a intuit că viitorul va călca peste noi și nu ne va știrbi cu nimic din naivitate. Suntem pedepsiți să tot învățăm, după cutuma că repetiția este mama înțelepciunii. O ușă de acces și utilizare, cu permutări de la „a” la „n” bine definită, situată undeva sus, în Piața Centrală, generează amuzante situații.
Cineva, cu simțul umorului, pentru că săgețile care trebuiesc respectate de cetățenii veniți la cumpărături sunt călcate invers, a intervenit cu o cariocă. Trage sau nu!? M-am amuzat și eu, discret, pățit, ce înseamnă să nu citești până la capăt ce scrie pe un afiș care începe cu „nu”, scris de mână.
Gheorghe Călin