Deși pare o problemă minoră situația cimitirelor din mun. Bacău, nu e. Ar trebui să ne preocupe pe toți deoarece cu toții vom parcurge la un moment dat acest ”ultim drum”. Fie prefect, primar, consilieri de tot felul, patroni, directori, egali ”în drepturi” pe ”ultimul drum” cu orice elector sau cetățean de rând (oricum vreți să-i ziceți) vor fi atunci.
Dar atenție, dacă ai rezervat locul de aducere aminte pentru cei rămași la Cimitirul Sarata I din Bacău, acest ultim drum se transformă în ”ultimul legănat”, deoarece atât drumeagul din strada Alexei Tolstoi, până la poarta cimitirului, dar mai ales după ce se trece de poartă în curtea interioară nu se găsește un metru pătrat fără vreo groapă. Gropile din curtea interioară parcă se întrec între ele care să fie mai hidoasă, parcă ar fi la concurență cu finala groapă. Asta face ca ”ultimul drum” să fie ultimul drum legănat sau ”ultimul legănat”.
Ce să mai vorbim de starea jalnică a amenajării aleelor interioare … !!!
Probabil administrarea acelei zone (curtea interioară – practic o parcare, bine venită) este incertă pentru ”mai mari urbei” sau neinteresantă, sau nu este pe lista ”primelor priorități” (sic!).
Dar pentru Dumnezeu, (capete luminate) primar – preot – administrator, faceți ceva pentru amenajare cimitirului Sarata I, ca să intrăm și noi în normalitate, să nu, care cumva, vă cadă mortul din sicriu, de la poarta cimitirului până la biserică !
Mihai Diac.